Pentru că vameşii erau prea lacomi şi nu acceptau să împartă mai mult de 50% din şpaga lor cu poliţiştii de frontieră - pe care-i minţeau că ar fi „produs”, de fapt mai puţin, şi, mai mult, uneori le furau o parte din mită - la vama Naidăş a fost stabilită o regulă extrem de clară: şpaga să se împartă la fiecare trei ore.
Aşa susţin procurorii anticorupţie în referatul în baza căruia au cerut arestarea poliţiştilor de frontieră şi a vameşilor din acest punct de trecere. „Banii obţinuţi cu titlu de mită de către vameşi şi poliţişti se colectau într-un fond comun, care, la sfârşitul unui schimb, se împărţeau în mod egal între cele două categorii de funcţionari. Datorită faptului că pe parcursul procurării mitei, unii lucrători vamali reţineau doar pentru sine o parte din mita obţinută sau le alocau vameşilor mai mult de 50% din foloase, între aceştia şi lucrătorii de poliţie au apărut discuţii contradictorii, în cadrul cărora îşi reproşau «sustragerea» din banii şi ţigările provenite de la traficanţii de ţigări şi în care stabileau strategii de împărţire echitabilă a foloaselor. Astfel, pe fondul neîncrederii instaurate între vameşi şi poliţişti, cele două categorii de funcţionari au decis de comun acord ca mita colectată în timpul unei ture să se împartă la fiecare 3 ore, aşa încât lucrătorii vamali să nu mai reţină pentru ei fracţiuni din foloase”, subliniază anchetatorii. Şpaga, mai mică decât în perioada „duty-free” Oricum, aşa cum reiese din discuţiile pe care unul dintre cei doi investigatori sub acoperire folosiţi la Naidăş, poliţiştii de frontieră „cu vechime” erau oarecum nemulţumiţi de faptul că valoarea mitei a scăzut simţitor în ultimii ani, mai exact din toamna anului 2006 încoace, după desfiinţarea magazinelor duty-free. „Investigatorul sub acoperire a menţionat, în procesele-verbale întocmite, că lucrătorii mai vechi i-au spus că a venit să lucreze în punct într-un moment nepotrivit, deoarece sumele de bani care reveneau ca mită ar fi fost mult mai mici în prezent decât în perioada în care funcţionau magazinele duty-free, când lucrătorilor de poliţie şi vameşilor din punct le reveneau câteva mii de euro pe tură”, notează procurorii DNA. Un alt poliţist de frontieră l-a liniştit însă pe ofiţerul acoperit: „şi acum, fiecărui lucrător îi reveneau cel puţin 50-70 de euro pe zi şi încă 40-50 de lei pentru suportarea costurilor combustibilului”. El a arătat că au fost şi cazuri „mai fericite”, în care câte un poliţist de frontieră a primit şi 1.500 de euro pe tură. Şi, după cum reiese din referatul procurorilor, deşi era vorba despre sume relativ mici, impresionat era numărul şpăgilor încasate de poliţişti şi vameşi într-o singură tură. Aşa că, valoarea finală a mitei, după o zi de muncă, nu era deloc de neglijat. Cât despre limbajul folosit de poliţiştii de frontieră şi vameşi în timpul negocierilor cu traficanţii, acesta demonstrează cât de mult au „coborât” oamenii legii. „Hai du-te! Nu mai sta, măi! Păi tu ai tupeu fantastic, jegosule!Cât aţi dat? Păi numai două sute, băi!”, îi strigă un poliţist de frontieră unui bărbat care, împreună cu însoţitoarea sa, încerca să intre în ţară cu 15 cartuşe de ţigări din Serbia, potrivit unei interceptări ambientale din 13 decembrie anul trecut, anexată dosarului întocmit de procurori. Potrivit acestora, poliţistul era nemulţumit că bărbatul „plătise” prea puţin pentru a intra în România cu ţigările. De aceeaşi manieră i se adresează un poliţist de frontieră unei traficante de ţigări care a calculat greşit şpaga pe care trebuia să i-o dea pentru cele 20 de cartuşe pe care urma să le aducă în România: „Mă, dobitoaco! Păi...Tu-ţi baţi joc de mine, mă!”