Şpaga din vămi ne-a sărăcit cu 50 de miliarde de euro

Sumele vehiculate în dosarul dosarul "Şpagă în Portul Constanţa" sunt halucinante. Un simplu calcul matematic arată că, într-un an, mita totală plătită împreună cu evaziunea fiscală aferentă putea ajunge şi la 2,5 miliarde de euro. La fel şi paguba produsă bugetului consolidat al Uniunii Europene, căci aceasta ar fi fost destinaţia taxelor vamale neachitate la intrarea prin Portul Constanţa. Luând ca bază de calcul o şpagă medie de 20% din valoarea taxelor eludate, cifrele vorbesc de la sine. Un alt amănunt ar fi acela că cifrele sunt aferente traficului de containere din 2010, din Portul Constanţa, care este cu aproape 300% mai mic faţă de cel din 2007.

Situaţie în care nu mai miră că reţeaua de contrabandişti a penetrat până la vârful unor ministere sau al Parlamentului.

Şpagă în miliarde de euro

Procurorii DNA au reţinut că fiecare container care trecea prin Portul Constanţa era "vămuit" cu o sumă cuprinsă între o mie şi şapte mii de euro. Potrivit datelor oficiale, prin port au tranzitat, în anul 2010, 353.711 containere. Calculând la o şpagă medie de patru mii de euro pentru fiecare unul din trei container, suma rezultată este de aproximativ 500 de milioane de euro. Cum, de regulă, "comisioanele" reprezintă 20-25% din valoarea taxelor eludate, rezultă că media evaziunii fiscale făcute prin Portul Constanţa, în 2010, a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Mare parte a acestor bani ar fi trebuit să ajungă la bugetul consolidat al Uniunii Europene, căci singura contribuţie a României către acesta este re prezentată de taxele vamale. Tot în încercarea de a reda dimensiunea reală a "jafului" din Portul Constanţa, menţionăm că România contribuie, în medie, anual, la bugetul UE, cu un miliard de euro.

Asta în condiţiile în care, comparativ cu anul 2007, traficul de mărfuri prin Portul Constanţa a scăzut cu aproape 300%. Astfel, dacă în 2009 prin Portul Constanţa au tranzitat 375.293 containere, cu un an înainte cifra a fost de 894.876, pentru ca, în 2007, atunci cînd România a intrat în UE, să fie de 912.509.

Penetrare la vârf

Aceasta fiind suituaţia în cifre, nici nu mai este de mirare că reţeaua de contrabandişti a reuşit să penetreze până la cel mai înalt nivel, respectiv la Numărul 2 din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), demisul secretar general Laurenţiu Mironescu. Ba chiar, extrapolând, se poate înţelege şi că reţeaua l-a impus, de fapt, pe Mironescu, în MAI, dat fiind faptul că el a fost numit la mai mult de jumătate de an după ce contrabandiştii intraseră în vizorul SRI şi al DNA. Ministrul Traian Igaş susţine, acum, că DGIPI şi SRI nu l-au informat cu privire la "activităţile extracuriculare" ale lui Laurenţiu Mironescu. Sursele EVZ precizează, însă, că ministrul ştia încă din ianuarie. Igaş neagă. Din nou.

Personajul misterios

Acelaşi tablou este întregit de interceptările telefonice ale fostului şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Durbac, între timp promovat şi el la Bucureşti, în funcţia de şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii. Vameşul discuta la telefon despre o eventuală supărare a unui personaj misterios denumit metaforic "omul de la capătul tunelului".

Cum vămile sunt subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), s-a speculat că ar fi vorba despre Sorin Blejnar. Audiat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea emiterii mandatului de arestare, Liviu Durbac a negat, însă, că ar fi vorba despre Blejnar. La fel a făcut-o şi Mironescu.

Nu în ultimul rând, este foarte interesant faptul că senatorul Mircea Banias tocmai ce fusese propus membru în Comisia Specială pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Mircea Banias nu a mai apucat să fie numit, căci, între timp, a primit interdicţia de a părăsi ţara. Imunitatea de care beneficiază ca parlamentar îi împiedică pe procurorii DNA să-l reţină fără acordul plenului Senatului. Banias este şi el urmărit penal în dosarul "Şpagă în Portul Constanţa".

2 miliarde de euro
este evaziunea fiscală maximă din Portul ConstanţaSud Agigea, numaiîn anul 2010

CE-AU PĂZIT FOŞTII MINIŞTRI DE FINANŢE

Dăianu: "Eram supus la presiuni uriaşe"

Chiar dacă s-au aflat în fruntea instituţiei care conduce vămile, miniştrii de finanţe nu au reuşit să controleze situaţia de-a lungul timpului. Gheorghe Pogea, ministru al finanţelor pentru un an, spune că nu avea cunoştinţă de ceea ce se petrece în portul Constanţa.

Fostul ministru Daniel Dăianu, în perioada decembrie 1997-septembrie 1998, spune că era cunoscut faptul că "se plăteau bani grei pe poziţiile din vămi". Fostul oficial îşi aminteşte că, pe atunci, a primit telefoane de la politicieni care îi solicitau să numească anumiţi oameni în unele poziţii. "Însă eu nu fac numiri la ru gă minţi", a precizat Dăianu. El susţine că sunt puternice in flu enţe politice în acest domeniu şi că "nu se iau măsuri drastice cu riscul de a pleca de la guvernare". Din acest motiv, spune fostul ministru de finan ţe, "sunt ministere -cheie unde, într-o ţară ca România, nu e cazul să pui oameni politici: legăturile şi depen denţele sunt atât de mari, încât ei sunt legaţi de mâini şi de picioare". (Ana Bâtcă)

FRAUDE

Legumele şi fructele, în top

Importurile de legume-fructe ocupă unul dintre locurile fruntaşe, în clasamentul evaziunii fiscale din România. Una dintre metodele folosite pentru prejudicierea bugetului de stat este declararea oficială a unei calităţi inferioare a fructelor-legumelor importate, astfel încât preţul acestora, aferent căruia sunt plătite, procentual, taxe, să fie diminuat. O altă metodă este confiscarea mărfii şi revinderea ei, aceleiaşi firme care a importat-o, la un preţ infim, astfel încât taxele plătite să fie aferente acestuia din urmă, şi nu costului real al fructelor-legumelor introduse în România şi, implicit, în UE.

EXPORTURI

Sunt bănoase şi afacerile cu cereale

Afacerile cu cereale, dar, de data aceasta, exporturile, sunt o altă "sursă" de prejudiciere a bugetului de stat. În cazul exporturilor de grâu reţeta este simplă: se declară o cantitate mult mai mare decât aceea care a fost încărcată pe vapoare, iar apoi se solicită rambursarea sau compensarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), aferentă preţului cerealelor fictive. Mai mult, în unele cazuri micile cantităţile de grâu încărcate pe fundul vapoarelor sunt, pur şi simplu, aruncate în mare. Astfel, navele pot reveni mult mai repede în port, pentru o nouă "încărcare", iar costurile de transport să fie, şi ele, diminuate considerabil.

TERTIPURI

Vămile interne, o altă metodă

Afaceriştii care nu au "trecere" în Portul Constanţa ori consideră "comisioanele" prea mari, practică vămuirea internă, potrivit surselor EVZ. Astfel, evident tot contra unei şpăgi, dar mai mici, containerele de marfă sunt încărcate sigilate în TIR-uri şi transportate la diverse vămi interne din oraşele României. De regulă cele în care domiciliază patronii firmelor importatoare. Pe acelaşi sistem, containerele sigilate pot fi transportate în oricare altă ţară membră a Uniunii Europene, pentru a li se întocmi la destinaţie formalităţile vamale, în baza cărora se achită şi taxele şi impozitele aferente.

Cum se face evaziune de miliarde de euro în România. Cele şase verigi ale statului din lanţul slăbiciunilor

EXERCIŢIU

Ce am fi putut face cu miliardele de euro furate în toate vămile? Toate autostrăzile care ne trebuiesc, mii de şcoli, sute de spitale, sute de mii de case şi tot ne-ar fi rămas bani

Gabriel Gachi

Minimum 2,5 miliarde de euro reprezintă evaziunea la mărfurile care tranzitează vămile din România, după calcule confirmate de experţi din sistemul fiscal. Putem estima că România a pierdut în aceşti 20 de ani un minim de 50 miliarde de euro. E doar un ordin de mărime rezonabil şi nu un calcul exact. Am pierdut cel puţin un PIB pe şase luni al României iar cu aceşti bani se puteau face enorm de multe lucruri care lipsesc acum în România:

la un preţ mediu de 5 milioane de euro/km, am fi putut avea 10.000 km de autostrăzi. Dar principalele coridoare necesare în România nu depăşesc 5.000 km (25 miliarde de euro). Deci era suficientă o sumă de patru ori mai mică pentru a avea toate autostrăzile care ne erau necesare. Şi ne-ar fi rămas de cheltuit 25 miliarde de euro.
s-ar fi putut construi 500 de spitale noi, fiecare în valoare de 100 milioane de euro. Dar ar fi fost suficiente doar 50 de spitale noi. Ar mai fi rămas 25 miliarde de euro.
s-ar fi putut construi 4.000 de şcoli noi, fiecare în valoare de 25 milioane de euro. Dar ar fi fost suficiente 1.000 de şcoli noi, care ar fi costat 250 milioane de euro. Şi tot ne rămâneau 25 miliarde de euro.
la un preţ mediu de 3 milioane de euro/km, s-ar fi putut construi 15.000 km de cale ferată, cu care trenurile să meargă cu viteza medie europeană (160 km/h).
am fi putut construi mii de stadioane şi săli de sport polivalente. Dar ar fi fost suficient să con struim 10 stadioane de 100 mili oane de euro fiecare şi 10 săli de 10.000 de locuri, în valoare de 50 milioane de euro fiecare. > cu 5 miliarde de euro am fi putut construi 500 de complexe hoteliere superluxoase pe Litoral şi am fi revoluţionat industria turistică din România.
am fi putut construi 100.000 de case individuale, de 100.000 de euro fiecare, şi near mai fi rămas 36,75 miliarde.
800 milioane de euro au costat medicamentele subvenţionate de stat anul trecut. Cu banii din evaziune românii n-ar mai trebui să plătească niciodată medicamentele.

Şi tot ar fi rămas bani. Se mai puteau face mii de alte lucruri cu banii furaţi în vămi. Aceasta este nota de plată a românilor după 20 de ani.
PROBLEMA ERA LA DNA

Foştii miniştri ştiau dar n-aveau probe

Liberalul Cristian David a mărturisit că, în calitatea sa de ministru al Internelor (2007-2008), a intrat de multe ori în posesia unor informaţii privind corupţia din vămi. "Au fost puse la dispoziţia organelor specializate să le verifice şi procurorii să instrumenteze dosarele", a explicat Cristian David. El a mai arătat că ancheta din portul Constanţa semnifică doar contactul cu prima verigă a corupţiei din sistem: "Ce vedeţi acum este doar importul. Mai este distribuţia şi comercializarea. Oricum, e benefică această operaţiune".

Alt fost ministru de Interne, Marian Săniuţă (2004, Guvernul Năstase) spune că introdusese filtrele Poliţiei de Frontieră dar că acestea au fost scoase de succesorii lui.

"E o distincţie între informaţii şi probe. Aveam informaţiile, probele trebuiau culese de alţii."
CRISTIAN DAVID, fost ministru de Interne