Rolul primelor-doamne de dupa Revolutie nu se compara cu acela jucat de Elena Ceausescu in timpul dictaturii.
Daca Nina Iliescu a preferat sa ramana in umbra pentru a nu fi comparata cu sotia dictatorului, Nadia Constantinescu si Maria Basescu au incercat sa scape de imaginea „savantei".
Datorita statutului privilegiat de sotie a celui mai puternic om din Romania, Elena Ceausescu a reusit sa ajunga a doua persoana in stat si sa acumuleze suficienta putere incat sa influenteze decisiv soarta Romaniei.
Dupa Revolutie, Nina Iliescu a fost o prima-doamna mai mult absenta, intr-o incercare de a limita comparatiile cu predecesoarea sa.
Urmarind un tipar al primelor-doamne din strainatate, Nadia Constantinescu a readus pe scena publica o prima-doamna vizibila, activa. Maria Basescu continua aceasta imagine, incercand sa arate ca e normal ca presedintele sa fie insotit peste tot de sotia sa.
„Elena Ceausescu a fost construita cu rol politic in stat. Ea era in biroul politic, avea functii. Ea nu a functionat in calitate de prima-doamna, ci de al doilea om in stat. Diferenta dintre ea si primele-doamne de dupa Revolutie este majora. Acestea nu au niciun fel de putere administrativa in statul roman”, explica politologul Bogdan Teodorescu.
In ceea ce priveste influenta pe care ar putea-o avea asupra deciziilor presedintelui, politologul este de parere ca in Romania de dupa Revolutie nu a existat vreo influenta majora, decisiva, a acestora. „Poate s-au sfatuit intre ei, ca in familie, dar nu cred ca avem de-a face cu roluri majore”, adauga Teodorescu.
Maria Basescu, familista
Eleganta, prezenta la bratul lui Traian Basescu atunci cand acesta iese in public, Maria Basescu pare mereu implicata in ceea ce se intampla in viata sotului ei.
Ea este cea care l-a convins pe Traian Basescu sa renunte la celebra sa suvita si cea care danseaza pe litoral alaturi de „presedintele-jucator”.
Maria Basescu a fost mai intai sotie de capitan de vas, apoi de ministru si de primar al Capitalei. In 2004 a devenit prima-doamna a Romaniei.
Cocheta, zambitoare, sotia presedintelui apare destul de des in public. Basescu a mizat mereu pe imaginea sa de familist, iar sotia l-a sustinut intotdeauna. Acolo unde e presedintele este si Maria Basescu, daca nu si una dintre fiice.
„Maria Basescu este mai putin vizibila, desi apare mai des pentru ca refuza sa abordeze orice tema legata de ea, se raporteaza la sotul ei si la activitatea lui”, considera Teodorescu.
Pasiunea sa pentru animale si atentia speciala acordata calului de rasa Rasfat, pe care i l-a facut cadou chiar Traian Basescu, dezvaluie o fire sensibila.
La sfarsitul lunii martie a anului trecut a participat alaturi de Basescu la o vizita oficiala in China, unde i s-a pregatit un program cultural special.
Maria Basescu a luat parte la ceremonia ceaiului, intr-o ceainarie din centrul Beijingului, apoi a ascultat un scurt concert de muzica interpretata la diverse instrumente traditionale chinezesti si a vizitat Muzeul Santalului.
Prima-doamna de dupa Revolutie, Nina Iliescu - Elena Serbanescu inainte de casatorie - nu se aseamana deloc cu niciuna dintre cele care i-au urmat. Distanta, retrasa, Nina Iliescu nu s-a implicat deloc in activitatea sotului ei.
Desi este cea care a purtat pentru cea mai lunga perioada titulatura de prima-doamna, Nina Iliescu a stat departe de camerele de luat vederi si nu a dat interviuri in presa. De asemenea, in perioada in care Ion Iliescu a fost presedintele Romaniei, sotia sa nu l-a insotit in nicio vizita oficiala.
„Doamna Iliescu a fost victima unei conjuncturi nefericite, a devenit prima-doamna in epoca in care exista modelul nefast al cabinetelor 1 si 2 si in care s-a supralicitat rolul avut de Elena Ceausescu in dezastrul trait de Romania in finalul epocii comuniste. Ion Iliescu a fost acuzat in permanenta ca este un continuator al lui Ceausescu si a incercat sa limiteze comparatiile, asa incat acestea sa nu se extinda si asupra sotiei sale”, spune Bogdan Teodorescu.
In Romania, singurele momente in care a aparut in public au fost alegerile, cand a aparut mereu la bratul sotului. „Din perspectiva psihologica, primele-doamne estimeaza riscurile aparitiei lor in public. Cele care apar anticipeaza beneficiile, iar cele care nu apar in public considera ca riscurile sunt mult mai mari decat beneficiile”, explica psihologul Bogdana Bursuc.
Modesta, Nina Iliescu pare o femeie de casa. Actionand ca un factor de echilibru in viata sotului, aceasta i-a fost mereu alaturi, dincolo de zbuciumul firesc al vietii de sotie de presedinte. Grijulie, l-a supravegheat atunci cand acesta a fost operat la inima si i-a impus dieta alimentara recomandata de medici.
Nadia Constantinescu a fost foarte activa pe scena publica. „Nadia Constantinescu a fost o prima-doamna discreta, dar cu cateva aparitii publice si care a insistat pe faptul ca este un om cu o meserie, cu un trecut individual si o viata distincta de cea a presedintelui. Discret, ea si-a aclamat pregatirea profesionala”, este de parere politologul Bogdan Teodorescu.
Obisnuita cu politica, l-a insotit pe Emil Constantinescu in multe vizite oficiale. Cea mai importanta dintre ele a fost cu siguranta cea din Statele Unite, unde s-a intalnit, la Casa Alba, cu Hillary Clinton, si ea prima-doamna pe-atunci. L-a insotit pe Emil Constantinescu si in cadrul unei vizite in Israel, menita sa dezvolte relatiile dintre aceasta tara si Romania.
Implicata in viata sociala interna, Nadia Constantinescu a influentat pozitiv imaginea sotului ei. „Primele-doamne sunt active social din punct de vedere al activitatilor de caritate pentru ca sansele ca acestea sa fie interpretate negativ sunt limitate. Caritatea e o valoare universal umana”, spune psihologul Bogdana Bursuc. In ceea ce priveste scandalul „Rona Hartner”, Nadia Constantinescu si-a pastrat calmul si a ignorat complet situatia.
Modele din strainatate
Hillary Clinton, Cecilia Sarkozy si Laura Bush, femeile care „conduc” lumea
> Hillary Clinton. Fosta prima-doamna si acum candidata la Casa Alba, Hillary Clinton a demonstrat ca este o femeie puternica. A devenit intaia prima-doamna care avea studii postuniversitare si propria cariera profesionala.
A fost privita drept cea mai puternica femeie de la Casa Alba, dupa Eleanor Roosevelt. Desi la inceput a fost criticata pentru ca s-a implicat in politica, Hillary a devenit o profesionista. Ca prima-doamna, a sustinut extrem de multe conferinte pe teme de protectia copilului si le-a incurajat pe femeile in varsta sa-si faca mamografii pentru a depista cancerul la san.
A lansat un program national de prevenire a sarcinilor nedorite la adolescente, iar in 1997 a elaborat Actul de Adoptie si Protejare a Familiei, prin care procedura de adoptie a orfanilor a fost simplificata. Hillary Clinton crede insa ca nu si-a demonstrat potentialul in perioada in care a fost doar sotia presedintelui, asa ca spera sa revina la Casa Alba ca sef de stat.
> Cecilia Sarkozy. Recent devenita prima-doamna a Frantei, Cecilia Sarkozy calca pe urmele predecesoarelor sale - Bernadette Chirac, Danielle Mitterand, Anne-Aymone Giscard D’Estaing, Claude Pompidou si Yvonne de Gaulle. Independenta si sigura de sine, prima-doamna a Frantei era persoana publica dinainte ca sotul ei sa fie ales presedinte.
Doamna Sarkozy a fost membra a cabinetului ministerial al sotul ei inca din 2002 si i-a fost alaturi in activitatea politica. Prima-doamna a Frantei nu a parut insa foarte incantata de noul ei statut. Intr-un interviu acordat cotidianului „The New York Times”, Cecilia Sarkozy a spus ca peste zece ani nu se vede la Elysee, ci in New York, pregatindu-se sa faca jogging in Central Park. Cecilia Sarkozy si-a inceput insa rolul diplomatic cu o vizita in Libia.
> Laura Bush. Prima-doamna din 2001, Laura Bush incearca sa completeze activitatea sotului la Casa Alba. In timp ce Bush este mai preocupat de politica externa, prima-doamna este mult mai activa pe plan intern. Se implica in actiuni privind educatia si sanatatea si a participat activ si in luarea deciziilor de catre sotul ei.
In 2006, intr-un interviu televizat doamna Bush i-a rugat pe liderii politici sa nu politizeze subiectul mariajului intre persoanele de acelasi sex. „Nu cred ca acest subiect trebuie folosit ca instrument in campania electorala”, a spus ea. In onoarea mamei sale, care a supravietuit luptei impotriva cancerului, Laura Bush sustine campaniile de educatie in ceea ce priveste cancerul de san si bolile de inima.
Elena Ceausescu
In doar zece ani, aceasta femeie inculta, cu un aspect banal, chiar urata, dar cu o foame de parvenire si o ferocitate iesite din comun avea sa acumuleze suficienta putere incat sa influenteze decisiv soarta Romaniei.
Pana in 1969, cand Ceausescu a fost „ales” secretar general al PCR, Elena era „doar” directoare a Institutului de Cercetare Chimica. Era prezenta la toate aparitiile publice ale lui Ceausescu si acumula prestigiu prin statutul privilegiat de sotie a presedintelui Romaniei.
Desi cunostintele sale in chimie erau sumare, Elena Ceausescu primeste titlul de doctor in chimie cu teza de doctorat „Polimerizarea stereospecifica a izoprenului”, despre care s-a spus ca a fost redactata de alti savanti, iar in 1974 devine membru titular al Academiei Romane.
Sectorul stiintei si al invatamantului i se subordoneaza total. Pana in 1979, Elena Ceausescu acumulase deja 17 distinctii internationale, printre care si titlul de membru al prestigiosului Institut Regal de Chimie din Londra. Incepand din acel an, Elena Ceausescu a devenit a doua persoana in stat.
In familie, ea a fost principalul obstacol in calea fericirii copiilor sai: s-a opus povestii de dragoste dintre Valentin Ceausescu si colega lui de liceu Iordana Borila, fiica vicepresedintelui Consiliului de Ministri de-atunci, din cauza originii bulgaro-evreiesti a fetei. Elena a subminat si relatia lui Nicusor cu Donca Mizil, pe care a presat-o sa avorteze, la sfarsitul anilor ‘70, si a tinut sub control anturajul Zoiei Ceausescu.
Decizii inspirate sau avizate de ea
Cu toate ca Nicolae Ceausescu avea rezervata functia suprema de decizie, iar Elena indeplinea rolul de principal executant, influenta ei a fost mult mai mare si a inceput sa-si faca simtite efectele in anii ‘80, pentru ca in 1989 sa ajunga la momentul de varf al gloriei sale, incununat cu titlul suprem de Erou al Republicii Socialiste Romania, pe care Nicolae Ceausescu il primise cu 16 ani inainte.
Multe dintre deciziile importante luate de dictator au fost inspirate sau avizate de Elena. A sustinut decretul de interzicere a avorturilor si a incurajat politicile sociale si economice absurde ale dictatorului.
Ea a interzis aparitiile televizate ale balerinelor in fustele clasice, aproba liniile modei feminine anoste din anii ‘80 si asfixia orice incercare de afirmare a unei alte personalitati feminine care ar fi putut sa-i eclipseze imaginea. Mai detestata de popor decat insusi dictatorul, „Leana” sau „Ceauseasca”, cum i se spunea, a fost executata pe 25 decembrie 1989, la Targoviste. (Toni Dumitru)