Sorin Oprescu se află, miercuri, la Curtea de Apel București, unde se dezbate începând cu ora 12:00 al doilea termen în apel în dosarul în care fostul primar general al Capitalei a fost condamnat în primă instanță la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat. Prin aceeași decizie, Oprescu a fost achitat pentru spălare de bani.
UPDATE: Procesul lui Sorin Oprescu a fost amânat pentru 13 noiembrie, ora 11:30, unul dintre incupați neavând avocat ales la termenul de miercuri.
Președintele completului de doi judecători care va soluționa cauza în apel i-a întrebat la termenul de miercuri pe inculpații din dosar dacă doresc să fdacă declarații suplimentare celor de la fond. Nici Sorin Oprescu, nici ceilalți colegi de dosar nu au dorit să își suplimenteze declarațiile.
Unii avocați au cerut reaudierea unor martori din dosar: de exemplu, Mircea Constantinescu – fostul director economic al Primăriei Capitalei în mandatul lui Oprescu – cere reaudierea colegilor de muncă de atunci pentru a dovedi că nu a prioritizat plăți așa cum îl acuză procurorii. Apărarea lui Sorin Oprescu nu a formulat cerere de probe la termenul de miercuri.
În schimb, procurorii DNA au depus 600 de pagini cu motive de apel, care vizează, pe scurt, trei chestiuni: greșita achitare a lui Sorin Oprescu pentru spălare de bani, neaplicarea confiscării extinse și omisiunea aplicării pedepselor complementare. Procurorul de ședința al DNA a cerut reaudierea Nadinei Rus (n.r. – fostă Nedelea, jurnalistă de profesie)– despre care presa scrie că ar fi fost o apropiată a lui Sorin Oprescu. Ea și soțul ei, Grigore Rus, ar avea date despre încheierea unui contract cu o companie de furnizare de utilități, prin care – spun procurorii – Oprescu ar fi spălat banii din mită.
Până la acest termen de judecată, părților din dosar li s-a pus în vedere de către instanță să își angajeze avocați și să depună motivele de apel.
În ultimul cuvânt, în fața judecătoarei Iosefina Pârvu de la Tribunalul București, fostul edil a declarat că DNA nu ar fi probat acuzaţiile pe care i le-a adus şi că prin acest dosar s-ar fi dorit eliminarea sa de pe scena politică:
„Susţin că s-a căutat cu lumânarea aprinsă şi că s-a mers pe ideea unei provocări continue de flagrant. Comandantul Arestului Central, ‘beciul domnesc’, ştia cu 12 zile înainte că trebuie să vin eu. Oprescu trebuia să dispară. Din ce motive, eu intuiesc, dar nu am probe. (…) Doamna preşedinte, am în curând 68 de ani şi sunt la apusul carierei. Am foarte mulţi tineri pe care i-am crescut. Relaxarea nu e valabilă de trei ani şi jumătate. Să ţineţi seama, respectuos vă rog, de faptul că în viaţa mea am avut responsabilităţi unde am administrat bugete deosebite faţă de celelalte şi nu mi-a lipsit niciodată nimic, o spun controalele”.
Pe data de 13 mai, Sorin Oprescu a fost condamnat pentru mai multe infracţiuni: 4 ani pentru luare de mită, 1 an pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi 3 ani pentru abuz în serviciu, el fiind achitat pentru spălare de bani.
Pe 20 noiembrie 2015, Sorin Oprescu a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane, printre care Bogdan Popa - director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Mircea Octavian Constantinescu - directorul Direcţiei economice din Primăria Generală, Florin Şupeală - director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti, Claudiu Bengalici - administrator al unei societăţi comerciale, Cristian Stanca - fost şofer al lui Oprescu şi Ruxandra Avasiloae - director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti.
Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii.
Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, bani care ar fi provenit, conform DNA, din acte de corupţie.