Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a dat ieri publicității o analiză comparativă a votanţilor şi non-votanţilor la alegerile europarlamentare, realizată duminică, în ziua scrutinului. Analiza a urmărit să determine ce anume îi deosebeşte pe votanţi de non-votanţi, precum și care sunt motivele invocate de non-votanţi pentru a nu îşi exercita dreptul de vot.
Persoanele care declară că votează de obicei și au votat și la alegerile europarlamentare tind să considere că lucrurile în România merg într-o direcție bună în proporție semnificativ mai mare decât cei care nu votează (37% vs. 16%).
Mai mult, votanții tind să fie, în același timp, semnificativ mai mulțumiți de felul în care trăiesc, diferența fiind de aproximativ 9 procente.
Persoanele care își exercită dreptul de vot sunt interesate de politică în proporție mult mai mare decât cele care nu fac acest lucru. Primii sunt destul de interesați sau foarte interesați de politică 39%, în timp ce din a doua categorie sunt interesați doar 15%.
Această tendință, deși cu mult mai pronunțată, este valabilă și în cazul interesului pentru alegerile europarlamentare de duminică, de care sunt interesați 55% dintre votanți și doar 9% dintre non-votanți.
Votanții declară că recenta campanie i-a determinat să meargă la vot în proporție de 15% și declară, doar în proporție de 5%, că nu au urmărit campania. Persoanele care nu au mers la vot declară că nu au urmărit campania în proporție semnificativ mai mare – 17%, respectiv în proporție mai mică faptul că această campanie nu le-a influențat intenția de a merge sau nu la vot – 62% vs. 74%.
Votanții au fost mai susceptibili la influența campaniei electorale asupra opțiunii de vot (14%, față de 7%), dar declară în proporție mai mare că această campanie nu le-a modificat opțiunea de vot la alegerile europarlamentare ( 76% față de 66%).
Votanții văd apartenența României la Uniunea Europeană drept un lucru foarte bun (40,5%), în proporție mult mai ridicată decât non-votanții (19,5%).
În timp ce votanții se împart în ponderi egale (50% bărbați și 50% femei), persoanele non-votante sunt preponderent femei (53%, față de 47% bărbați).
O situație asemănătoare se poate observa și în ceea ce privește participarea la vot în mediul urban și rural. Persoanele care declară că au votat sunt mai reprezentate în mediul urban (52% vs. 48%), diferența majorându-se cu patru procente în cazul non-votanților (56% vs. 44%).
Educația nu este un factor major de diferențiere a comportamentului de vot, astfel că, în afara celor cu studii superioare, unde diferența între votanți și non-votanți este de trei procente, în celelalte cazuri (studii elementare sau medii) diferența este de doar un procent.
Cea mai mare parte a electoratului care și-a exprimat intenția de a vota aparține categoriilor de vârstă 36-50 de ani (32%) și 51-65 de ani (33%). În ceea ce-i privește pe non-votanți, cei mai mulți au vârsta cuprinsă între 36-50 de ani (38%) și 18-35 de ani (29%). Electoratul de peste 65 de ani este mai puternic reprezentat în rândul votanților (19% vs. 13%).
Cei mai mulți dintre intervievați declară că nu votează deoarece nu au încredere în nici un partid sau candidat – aproximativ un sfert din întregul eșantion. Alți 11% dintre intervievați, care nu intenționau să voteze, spun că nu o fac din cauza problemelor de sănătate sau a imposibilității de a se deplasa, în timp ce aproximativ 9% declară că nu merg la vot deoarece nu îi interesează politica sau alegerile. Alți respondenți nu votează pentru că sunt ocupați cu altceva în ziua votului, sau că nu i-ar fi convins nici un partid sau candidat.