România a făcut progrese reduse în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției, dar instrumentul Comisiei Europene este folositor, trebuie menținut și ar trebui să conțină sancțiuni mai aspre.
Este concluzia generală a unui sondaj realizat printre jurnaliștii români și experții pe justiție din societatea civilă, dat publicității joi, 10 iunie, de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Societatea Academică din România (SAR).
Mecanismul de verificare a reformei justiției și luptei anticorupție din România și Bulgaria – o inovație în UE - a fost instituit în 2007, în momentul aderării celor două țări. Marți, directorul general al departamentului CE pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jonathan Faull, a asigurat că MCV va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar". Progres limitat
Majoritatea respondenților sondajului CRPE & SAR consideră că România nu a îndeplinit niciunul dintre cele patru obiective de referință stabilite de MCV. Lucrurile stau cel mai prost la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În jur de 91% dintre cei intervievați consideră că Bucureștiul nu a îndeplinit obiectivul ce prevede „consolidarea transparenței și eficienței actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și responsabilității CSM”.
La întrebarea „sunt necesare obiectivele impuse de MCV?”, majoritatea respondenților au răspuns da. Există diferențe. Aproximativ 83% dintre cei intervievați cred că obiectivul ce prevede înființarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este necesar, în vreme ce proporția celor care consideră necesare celelalte trei obiective trece de 90% și ajunge chiar la 98,7% în cazul obiectivului care vizează investigarea faptelor de marea corupție. MCV trebuie să continue
„Efectul MCV s-a văzut în special la nivel de agendă și de discurs al politicienilor”, observă Cristian Ghinea, directorul CRPE. Peste 86% dintre cei intervievați cred că mecanismul Comisiei Europene a dus la o creștere a importanței subiectului „corupție” pe agenda publică.
Schimbarea de formă a discursului nu a dus însă și la o schimbare de fond. Respondenții cred, în proporție de 74%, că nu a existat o schimbare a modului în care partidele își selectează candidații în alegeri, cu accent pe onestitate. În schimb, majoritatea celor intervievați consideră că MCV a avut o contribuție la continuarea anchetelor de corupție la nivel înalt la DNA și la creșterea numărului de dosare asupra cărora Parlamentul și-a dat acordul pentru anchetarea unui membru al instituției.
Doar 1,2% dintre cei intervievați consideră că mecanismul ar trebui să înceteze, în vreme ce 13,4% cred că el ar trebui să continue în aceeași formă, iar 65,9% susțin prelungirea sa cu schimbarea sancțiunilor, prin înăsprirea acestora. Guvernul român și-a propus anul trecut, fără succes, să obțină ridicarea MCV.
La sondaj au răspuns 84 de ziariști care scriu despre justiție și experți din ONG-urile de profil. Raportul de cercetare poate fi găsit la www.crpe.ro și www.sar.org.ro .