Potrivit unui ultim sondaj de opinie Sociopol, PNL și președintele Klaus Iohannis reprezintă opțiunile a jumătate din electorat.

Conform sondajului prezentat marți seară, la Antena 3, la început de an partidele au următoarele scoruri.

PNL - 47%

PSD - 23%

USR-PLUS - 13%

Pro România - 5%

UDMR - 4%

PMP - 3%

ALDE - 2%

Sondajul Sociopol a fost realizat în perioada 13-18 decembrie 2019. Metoda culegerii datelor: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Cum era în decembrie

Pe de altă parte, un sondaj CURS  realizat la jumătatea lunii decembrie a anului trecut arăta că PNL coboară la 35%, PSD urcă la 31% şi USR-PLUS urcă un procent, atingând 14%.

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 12-17 decembrie 2019, pe un eșantin de 1067 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani. Metoda de culegere a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților, iar eroarea maxim tolerată este de +/- 3 la sută.

Efectul prezidențialelor

Săptămâna trecută un sondaj Sociopol arată că președintele Iohannis și PNL ocupă un loc fruntaș, în vreme ce PSD pare să piardă din ce în ce mai mult teren.

Victoria lui Iohannis în alegerile prezidențiale își pune puternic amprenta asupra evoluțiilor politice ale momentului

Impactul de conformism la adresa câștigătorului (efectul bandwagon) este unul predictibil, bine evidențiat după fiecare rînd de alegeri prezidențiale. De fiecare dată, partidul candidatului învingător beneficiază de un bonus considerabil.

Tabăra anti-PSD (PNL / USR / PLUS / PMP) este pe vârf de succes, pe „cai mari”

Din 2018 încoace este într-o creștere continuă, iar după alegerile europarlamentare este în mod constant peste 60%, obținând aproximativ două treimi din sufragiile românilor.

În oglindă, tabăra pro-PSD (PSD / Pro România / ALDE) este în scădere continuă de doi ani încoace, ajungând după alegerile prezidențiale la un nivel minim de doar 30%, pe care nu l-a mai avut din 2009 încoace

Ca volume absolute, e a treia oară cînd tabăra anti-PSD atinge 20% din total populație, de fiecare dată în contextul victoriei candidatului său în alegerile prezidențiale.

În 2009, după victoria lui Băsescu, PDL trecea vremelnic de pragul de 20% din total populație o Mai apoi, în 2014, PNL făcea același lucru, la fel de vremelnic (atunci era proaspătă fuziunea PNL / PDL). Acum la sfîrșit de 2019 se întîmplă a treia oară același fenomen: PNL la 20% din total populație. Din experiențele anterioare, e foarte probabil ca și acum această creștere fulminantă să fie de scurtă durată, mai ales ținînd cont de faptul că PNL se află la guvernare și este supus eroziunii specifice acestei situații

PSD, după un scurt moment în perioada campaniei electorale cînd s-a mobilizat vremelnic către 15%, s-a întors în nivelul de 10% din total populație în care stagnează de la începutul lui 2019.

Primul an după ce Pro România s-a desprins de PSD, bazinul comun se situa undeva în jur de 35% din total voturi valide. După alegerile europarlamentare din 2019, bazinul a scăzut cu 5 puncte procentuale, la 30% o Semn al eroziunii taberei pro-PSD pe termen mediu.