Tensiunile social-politice din România ultimelor săptămâni au la bază politicile economice deficitare ale Guvernului actual, dar şi probleme structurale.

În ceea ce priveşte problemele structurale, ele necesită acţiuni pe termen lung, indiferent de partidul care le va aplica sau de ideologie. În acest sens, principalele probleme sunt structura pieţei muncii din România şi tendinţele demografice defavorabile, susţin specialiştii. Oamenii cer în stradă pensii, salarii şi burse mai mari, dar şi un acces mai bun la serviciile publice de sănătate şi educaţie. Toate aceste revendicări au drept unică sursă de rezolvare existenţa unui buget de stat mai generos. Bugetul de stat se bazează însă pe contribuţiile prin taxe şi impozite ale economiei reale, în special ale mediului privat. Pensiile private depind de contribuţiile sociale În particular, pensiile şi sănătatea depind direct de contribuţiile sociale pe care le plătesc angajatorul şi angajatul. Cea mai sustenabilă soluţie de creştere a fondurilor disponibile pentru pensii şi sănătate este lărgirea bazei de impozitare, adică mărirea numărului de angajaţi. Acest obiectiv depinde însă de mai mulţi factori, de la politicile Guvernului la criza economică mondială şi de la migraţia forţei de muncă până la aspectele socio-psihologice ale relaţiei românilor cu munca. În coada clasamentelor Potrivit unor informaţii publicate de INS la finalul anului trecut, numărul salariaţilor activi din România este de aproximativ 4,2 milioane. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost anul trecut de aproximativ 59%, ceea ce înseamnă că aproximativ nouă milioane de persoane au venituri în urma unei munci prestate. Media în UE este de aproximativ 64%. În Strategia Europa 2020, obiectivul este atingerea unei rate de ocupare de 75%, iar România şi-a propus atingerea pragului de 70%. O altă problemă structurală majoră este raportul dezechilibrat dintre pensionari şi salariaţi – aproximativ 1,3/1. În statele dezvoltate, acest raport este de cel puţin 1/2. Această problemă a apărut ca urmare a politicii populiste a tuturor guvernelor de la mijlocul anilor ’90 până în prezent de a rezolva problemele de competitivitate ale societăţilor de stat prin pensionari anticipate, în loc de a trimite în oamenii în şomaj şi a încuraja reintegrarea lor pe piaţa muncii. România ocupă penultimul loc în Europa în funcţie de ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate, înaintea Greciei. Marile proiecte pot face diferenţa Una dintre cele mai mari mize din prezent este atragerea unor mari investitori în domeniul producţiei industriale pentru a atenua efectele retragerii gigantului Nokia. Este esenţială recuperarea forţei de muncă din zona Clujului pentru domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. De asemenea, este esenţială evitarea unor situaţii similare pentru ca retragerea marilor producători să nu devină o tendinţă. O altă zonă de oportunitate pentru crearea a zeci de mii de locuri de muncă este cea a resurselor naturale, în contextul creşterii preţurilor pe bursele internaţionale. Printre proiectele care pot avea un impact pozitiv imediat se află cel de exploatare a aurului la Roşia Montană, derulat în parteneriat de compania canadiană Gabriel Resources şi de statul român, şi privatizarea companiei miniere Cupru Min Abrud. Recent, com paniile Exxon- Mobil şi Petrom au început şi lucrările de explorare la mare adâncime în sectorul românesc al Mării Negre. În cazul în care rezultatele vor fi pozitive, exploatarea hidrocarburilor va avea un impact economic semnificativ. Guvernul mai are la îndemână şi proiectele în parteneriat public privat, anunţate anul trecut, dar care nu au înregistrat niciun avans: reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, centrala hidroelectrică de la Tarniţa Lăpuşteşti, termocentrala de la Doiceşti şi AGRI - Interconectorul Azerbaidjan-Georgia- România pentru transportul gazelor lichefiate. CONDIŢII Mai multe locuri de muncă România ocupă penultimul loc în Europa în funcţie de ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate, pe ultimul loc fiind Grecia. Soluţia la problemele populaţiei este, aşadar, creşterea ratei populaţiei ocupate şi, mai ales, a ponderii salariaţilor, pentru că doar aşa se pot colecta cotele de asigurări sociale şi de sănătate mai multe, mai spun specialiştii consultaţi de EVZ. Din punctul de vedere al Guvernului, acest obiectiv poate fi atins prin măsuri fiscale de încurajare a sectorului privat şi prin combaterea muncii la negru. De asemenea, încurajarea unor proiecte economice majore, susţin analiştii economici, ar fi o condiţie esenţială pentru crearea de noi locuri de muncă. Citiţi şi:

• Zona euro, ÎN RECESIUNE! Cum să nu ratăm șansa de a fi PE PLUS 
• BERD: România va avea o creștere economică de 0,8%, în 2012
• Atenţie la derapaje, dacă vrem să ieşim din criză