Introducerea coplăţilor, a asigurărilor voluntare şi definirea termenului de fraudă sunt propunerile consultanţilor pentru eliminarea corupţiei.
Asigurările medicale voluntare, coplăţile, stabilirea unor standarde minime de calitate pentru ca spitalele să poate funcţiona, introducerea şi definirea termenului fraudă în legea privind exercitarea profesiei de medic sunt câteva dintre modalităţile care ar putea înlătura corupţia din sistemul românesc de sănătate. Acestea sunt propuse de firma de consultanţă Legicom, în cadrul unui proiect finanţat prin programul Global Opportunities Fund/Reuniting Europe, administrat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.
Consultanţii au făcut inclusiv nişte simulări în privinţa coplăţilor pe care le-ar putea face pacienţii către medici, sistem care există şi în alte ţări europene. Propunerile din cadrul acestui proiect vor fi transmise Ministerului Sănătăţii, care se va ocupa de punerea lor în aplicare.
Cinci euro consultaţia la medicul de familie Asigurările medicale voluntare şi plăţile directe, pe baza unor chitanţe, iar scuti pe pacienţi de şpăgile pe care le dau acum la medici şi ar putea oferi diverse tipuri de pachete de servicii medicale, în funcţie de costuri. O simulare a coplăţii serviciilor medicale arăta că o consultaţie la medicul de familie ar costa 5 euro, iar la medicul specialist - 15 euro. Pentru persoanele cu venituri mai mici de 150 de euro şi pensionari, preţul consultaţiei la medicul de familie ar fi de 2 euro şi de 10 euro la medicul specialist.
O zi de spitalizare în primele opt zile ar costa 10 euro pentru cei cu venituri peste salariul minim pe economie şi 5 euro pe zi pentru persoanele cu venituri mai mici.
Aceeaşi sumă (5 euro) s-ar plăti şi atunci când spitalizarea ar depăşi 9 zile. Simularea arată că în bugetul alocat medicilor de familie ar intra 19 milioane de euro pe an, bani care pot fi folosiţi pentru a creşte salariile medicilor de familie, ca şi pentru infrastructura cabinetelor medicale. Aceeaşi simulare mai arată că, din asigurările medicale voluntare, medicilor specialişti le-ar reveni anul suma de 26 de milioane de euro, iar spitalelor, 295 de milioane de euro.
În paralel cu asigurările, spitalele ar trebui să aibă afişate tarife pentru serviciile medicale la care apelează neasiguraţii. „Cei care-şi vor face asigurări ar putea beneficia de servicii medicale mai ieftine faţă de cei care ar trebui să plătească la spital. Dacă serviciile medicale plătite în cadrul asigurării nu au fost folosite, beneficiarul poate primi înapoi anual o parte din bani“, explică Bogdan Lăzărescu, director Legicom. Un studiu realizat în urmă cu trei ani arăta că 14% din populaţie ar prefera să încheie asigură ri voluntare, în timp ce 46% ar opta pentru plăţi directe.
46% dintre români ar opta pentru plăţi directe, legale, către medici, potrivit unor studii.
Standarde pentru funcţionarea spitalelor Constituirea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor şi stabilirea unor standarde minime pentru ca spitalele să poată funcţiona este o altă măsură de combatere a corupţiei din sistemul de sănătate. „Riscul este ca, odată introduse noile standarde, un număr mare de spitale să nu le poată respecta“, afirmă Bogdan Lăzărescu.
O altă metodă de combatere a corupţiei în sănătate ar fi introducerea şi definirea termenului de fraudă în legea privind exercitarea profesiei de medic. Legea ar trebui să reglementeze inclusiv valoarea cadourilor pe care personalul medical le poate primi.