Rămăşiţele preşedintelui polonez Lech Kaczynsky au fost aduse ieri la Varşovia, la o zi după ce o mare parte din elita politică şi militară a acestei ţări a pierit în catastrofa aviatică de pe aeroportul rusesc din Smolensk.
Polonezii sunt în stare de şoc după catastrofa aviatică ce a curmat viaţa preşedintelui Lech Kaczynski şi a întregii delegaţii de înalţi oficiali care îl însoţea, în mohorâta dimineaţă de sâmbătă, la Smolensk. Bilanţul final arată că 96 de persoane au murit după ce avionul care încerca să aterizeze pe o ceaţă deasă pe aeroportul din vestul Rusiei a coborât prea aproape de sol, a lovit vârfurile copacilor şi s-a prăbuşit la un kilometru şi jumătate de pistă.
Este o tragedie cu dublă semnificaţie. Şeful statului şi delegaţia mergeau în Rusia pentru a comemora 70 de ani de la masacrul din pădurea Katyn, în care mii de polonezi au fost ucişi de sovietici, într-un moment dureros pentru istoria Poloniei.
Omagiul Poloniei şi al lumii
Trupul neînsufleţit al preşedintelui, identificat, la locul accidentului, de fratele său geamăn, Jaroslaw, a sosit, ieri-seară în ţară. Urmează să se întoarcă acasă celelalte sicrie, al primei doamne, Maria, al şefului Băncii Naţionale, al şefului Statului Major al Armatei, al adjunctului ministrului de externe, al parlamentarilor, ale înalţilor reprezentanţi ai Bisericii Catolice şi ale rudelor victimelor din pădurea Katyn, care se aflau de asemenea la bordul avionului.
Zeci de mii de polonezi au depus flori şi lumânări în faţa palatului prezidenţial din Varşovia şi mulţi vor merge pentru a-şi depune omagiile la catafalcul şefului statului. La cinci ani după victoria în alegerile din 2005, Kaczynski nu mai era un preşedinte popular.
Tragedia a unit însă poporul polonez, au explicat politicienii, aliaţi sau opozanţi, precum şi oamenii de pe stradă. „Am muncit împreună să construim democraţia poloneză. Diferendele ne-au îndepărtat. Acesta este însă un capitol închis acum”, a declarat liderul mişcării anticomuniste Solidaritatea, Lech Walesa.
Omagii au venit din întreaga lume, de la liderii europeni şi de la preşedintele SUA Barack Obama, dar în primul rând din partea celor doi lideri ruşi, preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin. Condoleanţe au fost transmise şi de la Bucureşti, unde preşedintele Traian Băsescu şi ambasadorul Poloniei au asistat la slujba oficiată la Catedrala „Sfântul Iosif”.
Dimensiunea unei catastrofe
„Încă nu putem înţelege cu adevărat dimensiunea acestei tragedii şi ce va însemna ea pentru noi în viitor. Nimic asemănător nu s-a mai întâmplat în Polonia”, a declarat, sâmbătă, un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Declaraţia oficialului a sintetizat reacţia întregii ţări.
Democraţia poloneză şi-a dovedit însă stabilitatea, iar structurile decapitate ale statului şi-au reluat funcţionarea. Şeful Camerei inferioare a parlamentului, liberalul Bronislaw Komorowski, este acum preşedintele interimar al ţării, iar alegerile prezidenţiale urmează să aibă loc până cel târziu în luna iunie. Noi persoane urmează să fie numite în fruntea Statului Major şi a Băncii Naţionale.
Românii, alături de polonezi după catastrofa aeriană de lângă Katyn
Valul de compasiune pentru Polonia îndoliată se face simţit nu doar în cancelariile de pe tot cuprinsul lumii. Mii de români au simţit nevoia să-şi manifeste solidaritatea cu poporul polonez.
În ultimele două zile, sute de persoane au acoperit cu flori şi lumânări trotuarul din faţa Ambasadei Poloniei la Bucureşti şi s-au recules în faţa fotografiilor preşedintelui Kaczynsky şi ale soţiei acestuia, Maria.
Biserica Catolică din România, dar şi Biserica Ortodoxă Română au organizat slujbe în memoria celor dispăruţi şi au transmis mesaje de solidaritate poporului polonez.
CONTEXT DRAMATIC
O nouă tragedie poloneză
Contextul catastrofei sporeşte dramatismul situaţiei. Kaczynski şi delegaţia urmau să viziteze Smolenskul pentru a comemora 70 de ani de la masacrul din pădurea Katyn, unde 22.000 de ofiţeri şi civili, elita poloneză, au fost ucişi de sovietici în cel de-al Doilea Război Mondial.
Momentul Katyn, sursă de tensiune pentru relaţiile ruso-poloneze, a fost asumat de Moscova abia în 1990. Un pas spre reconciliere a fost făcut chiar înaintea accidentului aviatic, miercuri, când, într-un demers fără precedent, premierii rus şi polonez s-au întâlnit pentru a aduce un omagiu celor 22.000 de victime.
Vladimir Putin a spus atunci că masacrul a fost executat de NKVD la ordinele lui Stalin, dar nu a mers până acolo încât să ceară scuze în numele statului rus.
ANCHETĂ
Ipoteza Rusiei: eroare de pilotaj
Prima ipoteză privind cauza accidentului de la Smolensk, cea susţinută de partea rusă, este eroarea de pilotaj. Condiţiile meteo nefavorabile, ceaţa deasă care împiedica vizibilitatea, s-ar afla de asemenea printre cauzele prăbuşirii avionului prezi denţial, un Tupolev Tu-154 îmbunătăţit, cu o vechime de 20 de ani.
Potrivit comandantului-adjunct al Statului Major al Forţelor Aeriene ruse, Aleksandr Alioşin, controlorii de pe aeroportul militar din Smolensk au cerut piloţilor polonezi, în mod repetat, să se îndrepte spre un alt aeroport, din cauza problemelor de vizibilitate.
„În pofida acestui fapt, piloţii au continuat coborârea”, a spus oficialul rus, care a precizat că, în momentul aterizării, viteza de coborâre a avionului a crescut peste limita admisă.
Surse ruse citate de „The Guardian” au precizat că avionul a încercat de trei ori să aterizeze, înainte de a patra şi ultima încercare. Motivul pentru care piloţii au ales să ignore recomandările controlorilor de la sol e neclar.
Presa poloneză a reamintit însă că, în timpul războiului din Georgia, preşedintele Lech Kaczynski i-a ordonat pilotului să aterizeze pe un aeroport nesigur - cel din Tbilisi - în ciuda opiniei acestuia.
O anchetă oficială, la care participă şi oficiali polonezi, era ieri în plină desfăşurare, ambele cutii negre fiind găsite. Pe baza primelor analize ale cutiilor negre, şeful Comitetului de anchetă al Parchetului General, Aleksandr Bastrikin, i-a transmis, ieri, premierului Vladimir Putin că accidentul nu a fost provocat de probleme tehnice ale avionului.
Suspiciunile unor specialişti s-au îndreptat, iniţial, spre problemele avionului de fabricaţie rusească. Aeronava prezidenţială fabricată în 1990 a mai avut defecţiuni de-alungul timpului şi ar fi trebuit înlocuită. Lipsa banilor a împiedicat însă înnoirea flotei.
96 de persoane
demnitari şi membri ai echipajului, au murit în urma catastrofei aviatice de la Smolensk PERSONALITATE
Conservatorul
Lech Kaczynski, asemenea fratelui său geamăn, Jaroslaw, şi a multor conducători polonezi de azi, a fost membru al mişcării Solidaritatea. Poziţia sa fermă anticomunistă, pentru care a stat în închisoare, e definitorie pentru politica pe care avea să o ducă după căderea regimului. La fel de definitorii: inflexibilitatea şi convingerile conservatoare catolice.
De profesie jurist, Lech Kaczynski a fost pe rând senator, ministru al justiţiei, procuror general. Pe fondul conflictelor cu Lech Walesa, fraţii Kaczynski au înfiinţat, în 2001, partidul Lege şi Justiţie. Pe noua platformă, Lech a ajuns primar al Varşoviei, iar mai apoi, în 2005, preşedinte, pentru a-l numi pe fratele său în funcţia de premier.
Unul dintre principalele sale proiecte, lupta anticorupţie, nu a avut mare succes. S-a remarcat ca un politician eurosceptic, naţionalist şi intransigent în relaţia cu Rusia, apărător al valorilor morale rigide catolice, cu preţul încălcării drepturilor minorităţilor.