Cabinetul Tudose a declanșat, ieri, prin modificarea Codului Fiscal, o cruciadă împotriva multinaționalelor și a băncilor pe care le-a acuzat în mod repetat că fentează plata impozitelor și scot bani din țară prin diferite portițe legale. În paralel, Guvernul PSD – ALDE a anunțat pentru 1 ianuarie 2018 măriri de pensii, reducerea impozitului pe venit și a decis trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat
Guvernul a transpus ieri în Codul Fiscal, prin Ordonanță de Urgență, prevederile Directivei europene 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin: limitarea deductibilității dobânzilor; introducerea impozitării la ieșire, lucru care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
Fente
„Bineînţeles că măsura este contestată pentru că doreşte să împiedice transferul profiturilor din România către alte ţări, pentru că această măsură doreşte să crească profitul în România şi implicit impozitul pe venit achitat de aceste companii în România”, a spus ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, în debutul ședinței de Guvern, despre protestele din Piața Victoriei.
Premierul Mihai Tudose l-a felicitat pe Mişa că a reuşit să enerveze mai multe sucursale ale unor bănci. „Tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi impozite”, a zis premierul, care a adăugat că modificarea Codului Fiscal a „inflamat” și multinaționalele.
Reguli antiabuz
Guvernul a introdus în Codul Fiscal un capitol denumit „Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale ”, potrivit căruia costurile excedentare ale îndatorării (suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le primește contribuabilul), care depășesc plafonul deductibil (reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro), sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform algoritmului legal (diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală).
De asemenea, s-a introdus un impozit de profit pentru transferurile de active, de rezidență fiscală și/ sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare.
Guvernul a introdus și o Regulă generală antiabuz, potrivit căreia „în scopul calculării obligațiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile”.
Verdict: Cheia este la ANAF
Fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, a apreciat, ieri, că măsurile cu trimitere la multinaționale și bănci „sunt bune, introduc un grad de severitate mai mare”, dar este rezervat că vor apărea și rezultatele. „Este o realitate că firmele își transferă profiturile către societățile-mamă sau către state unde tratamentul fiscal este mai ușor. În același timp, mă bazez pe istorie și istoria îmi arată că ANAF-ul nu este eficient în aplicarea legii și ANAF are nevoie de personal specializat să verifice băncile și firmele și să aducă mai mulți bani în bugetul de stat”, a spus Ialomițianu, pentru EVZ.
Salariul minim de 1.900 de lei, în linie dreaptă Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar putea fi discutată în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare. Proiectul a fost retras din şedinţa de Guvern de ieri pentru că trebuia discutat în Consiliul Economic şi Social (CES). Potrivit proiectului aflat în dezbatere publică, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat de la 1.450 de lei la 1.900 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă o creştere de 31,03% faţă de luna decembrie 2017.
Moțiune de cenzură Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat ieri că va propune partidului o moţiune de cenzură. PNL va sesiza totodată Avocatul Poporului pentru a ataca la CCR ordonanţa de modificare a Codului fiscal, în cazul în care aceasta va fi emisă pentru că în opinia liberalilor demersul guvernanților este o „calamitate fiscal - bugetară provocată de guvernul de habarnişti economici conduşi de Terente”. El a anunţat și mitinguri anti-Guvern din partea PNL.
Pensiile cresc, impozitul pe venit scade
Guvernul a mai luat ieri, o serie de decizii cu impact major asupra populației:
1 ianuarie 2018: Cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului va fi de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Indemnizația minimă crește de la 1.233 de lei la 1.250 de lei, iar indemnizația maximă va fi de 8.500 de lei 1 ianuarie 2018: Cota de contribuție datorată de salariat din venitul său brut la fondul de pensii administrate privat, denumit Pilonul II de pensii, scade de la 5,1% la 3,75% 1 ianuarie 2018: Impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/ venituri: salariați, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor și cabinete individuale (ex. avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arenda, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse. 1 ianuarie 2018: Contribuțiile sociale trec de la angajator la angajat. Cotele cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii scad per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, iar numărul contribuțiilor sociale scade de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează: contribuția de asigurări sociale (CAS); contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator, ” în cotă de 2,25%. Cetățenii nu vor fi obligați să stea la cozi să-și plătească contribuțiile „din mână”, operațiunea urmând să fie realizată tot de către angajator. 1 ianuarie 2018. Cresc deducerile personale care se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel: pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei; pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei; pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei; pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei; pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive și pornesc de la minim 15 lei până la maxim 1310 lei în funcție de venit și de numărul persoanelor aflate în întreținere. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală. 1 iulie 2018: Valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi va deveni 1.100 lei. 1 iulie 2018: Pensia socială minimă garantată crește de la 520 de lei la 640 de lei
APAPR: Pensiile private vor fi mai mici cu 20%
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) atrage atenția că reducerea procentului din CAS care ajunge în pensiile private, de la 5,1% la 3,75%, va avea efect nefast asupra celor 7 milioane de contributori care vor ieși în viitor la pensie. „Decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari și potențial mai scăzut de finanțare a afacerilor românești prin intermediul pieței de capital”, se arată în comunicatul APAPR. Pe de altă parte, Guvernul spune că valoarea nominală nu va fi afectată și „suma care este achitată astăzi către administratorii Pilonului II va fi cel puțin aceeași” pentru că urmează să crească salariul mediu cu 20% de la 1 ianuarie 2018.