La două zile după ce preşedintele Senatului Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV), Alexandru Şonea, s-a sinucis, reapare în prim-plan rolul pe care acesta l-a avut în celebrul dosar Băneasa, ]n care a fost condamnat omul de afaceri Puiu Popoviciu.

Jurnaliştii de la cetateanul.net au reamintit că reputatul profesor universitar a fost implicat în celebrul dosar Băneasa. Sursa citată a notat că „Alexandru Șonea este cel care a cedat presiunilor procurorului DNA Nicolae Marin pentru ca USAMV să reclame un așa-zis prejudiciu în dosarul Băneasa, prejudiciu care nu a fost dovedit niciodată, și și-a convins colegii să voteze în favoarea acestei decizii”.

Ultimele informaţii arată că profesorul Șonea nu a lăsat niciun bilet de adio în care să explice de ce s-a sinucis. Mai mult, colegii acestuia au declarat încă de marţi că nu-şi explică modul în care s-a ajuns aici. Profesorul se comporta normal şi nu dădea de înţeles că dorea să încheie socotelile cu viaţa.

De 9 ani în fruntea Senatului USAMV, Alexandru Șonea avea aceeaşi funcţie şi în 2012. La acea vreme, Senatul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară a decis să se constituie parte civilă în dosarul Băneasa, decizie înregistrată şi încărcată pe YouTube. La 27 iulie 2012, chiar profesorul Șonea a condus acea ședință. Atunci, avocatul USAMV a insistat ca membrii forului să voteze pentru solicitarea făcută de DNA.

Efectul avut de procurorul Nicolae Marin

Demersul n-a venit întâmplător, ci a fost provocat de amenințarea făcută de procurorul Nicolae Marin, conform căreia dacă nu votau solicitarea DNA, exista riscul să fie anchetați chiar ei de procurorii. „Cu 10 zile înainte de ședință, pe 17 iulie 2012, procurorul Nicolae Marin ceruse USAMV să se constituie parte civilă în dosarul Băneasa, care legitima, practic, raportul „specialistului” DNA (cel cu 10 neconformități majore!) privind așa-zisul prejudiciu adus Universității în urma asocierii cu Băneasa Investments SA.

«Vă solicităm să ne comunicați cuantumul sumei cu care vă constituiți parte civilă în cauza (…) concluziile rezultate în urma raportului de constatare întocmit de specialiștii din cadrul DNA rezultă că s-a cauzat universității un prejudiciu în valoare de 184,7 milioane USD», se arăta în adresa DNA.

Mai mult, procurorul DNA Nicolae Marin, culmea, cel care avea să ajungă șef la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție!?!, s-a deplasat personal la Universitate, după cum a mărturisit la vremea respectivă președintele Senatului Alexandru Șonea, pentru a-i amenința pe profesori cu ancheta penală”, subliniaza jurnalistii site-ului citat.

„Acum, o să votăm fiecare și fiecare o să-și spună punctul de vedere… au mai fost situații din astea în care pot să vă spun deschis, tot Senatul de la Cluj a fost chemat la Parchet și fiecare a dat cu subsemnatul. Așa că, cu atât mai mult trebuie să stăm fiecare să judecăm și să ne asumăm responsabilitatea…

Şonea: Să ştiţi că nu e uşor să fii chemat la DNA

Puteți să aveți orice altă propunere, dar dacă o aveți trebuie să o și argumentați, doresc așa pentru că sau suntem de acord cu propunerea făcută de Consiliul de administrație sau nu sunt de acord pentru că… Acum, să știți că nu e ușor să fi chemat la DNA și să… nu aș dori numănui să meargă acolo.

Dar dacă încercăm să tergiversăm… domnul avocat o să… Acum, o să vă spun un lucru din grădina proprie. Să știți că domnul procuror (n.r. Nicolae Marin) a fost pe aici, și a avut o discuție cu domnul rector și pe urmă m-a chemat și pe mine…”, le-a spus profesorilor Alexandru Șonea, aşa cum se poate vedea şi în filmare.

Ulterior, în scenă a intrat şi avocatul Mircea Pârvu: „Ce ne spune domnul președinte este legat de o chestiune concretă, care le-a fost comunicată de procuror și s-a povestit despre ceea ce se cheamă generic «favorizarea infractorului». Textul ăsta este 264 Cod penal și spune așa: «Ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 7 ani».

Lor asta le-a fost adusă la cunoștință, să cunoască teoretic și faptul că orice îngreunare a urmăririi penale, chiar dacă nu ai înțelegere făcută cu infractorul, se constituie ca și infracțiune separată pentru care răspund cei care săvârsesc această faptă. Pur și simplu semnalul de alarmă a fost tras, domnilor, asta este situația în care vă gășiți.”

DNA sau de la 3 luni la 7 ani

Profesorul Alexandru Șonea a profitat de spusele avocatului şi a încercat să fie şi mai convingător: „Și se continuă cu 25 sau cu nu știu ce… că am început să învăț și Codul penal… așa se continuă, că dacă tot insiști în prostie și te tot opui și tergiversezi, din favorizarea infractorului devii inculpat sau autor.

Adică, într-o zi ți se poate schimba imediat poziția și dintr-o fază ușoară de 3 luni la 7 ani poți să treci în ceva mai grav. De asta noi le-am grăbit… trebuie să hotărâm.” În acel context tensionat, în care viitorul fiecăruia dintre cei menţionaţi era în pericol, rectorul Sorin Cîmpeanu a constituit o comisie de analiză a actelor aflate în contabilitatea USAMV.

Se întâmpla la 23 ianuarie 2013. Comisia a emis cinci documente separate, din care rezultă că nu s-a putut identifica existența vreunui prejudiciu. Degeaba, însă! Acele documente au fost ignorate în procesul pentru stabilirea prejudiciului de către judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, care trebuia să justifice condamnările grele cu închisoarea date tot de el în procesul penal, conform cetateanul.net.