Liviu Luca, unul dintre sindicaliştii apropaţi de Vîntu, va prelua conducerea CNSLR. Pe lângă dosarele penale instrumentate de procurori de la DNA şi Parchetul General, mulţi dintre liderii sindicali au probleme şi la capitolul moralitate. Numele unor sin dicalişti importanţi au fost vehiculate în repetate rânduri într-un scenariu pus la cale de Sorin Ovidiu Vîntu.
Potrivit preşedintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, Vîntu ar fi vrut să adune liderii confederaţiilor sindicale într-o structură asemănătoare Consiliului de Ad ministraţie al Realitatea TV. Iar prin această operaţiune SOV ar fi urmărit să pună mâna pe patrimoniul sindical, estimat la 500 de milioane de euro, după cum a explicat Hossu.
"La Realitatea trebuia să influenţăm politica editorială"
De altfel, relaţiile apropiate dintre banii patronului Realitatea TV şi apărătorii clasei muncitoare au fost demonstrate prin date de la Registrul Comerţului. Printre cei care au luat bani de la SOV, fiind în CA al Realitatea-Caţavencu, se numără nu doar Marius Petcu, ci şi Dumitru Costin (BNS), Matei Brătianu (BNS), Iacob Baciu (CSDR) şi Ion Popescu (Meridian). "La Realitatea eram plătiţi simbolic, cu 1 leu. Avantajul consta prin prezenţa noastră pentru a influenţa politica editorială! Nu s-a reuşit...", argumenta Petcu.
Funcţii şi fotolii pentru toţi
Liderul Frăţia a recunoscut însă că averea UGSR e o miză foarte importantă. "Nu există proprietar al acestui patrimoniu. De 20 de ani încercăm să reglementăm statutul juridic, dar nu suntem lăsaţi! Am devenit prea puternici", a arătat sindicalistul.
Despre planul lui Vîntu, acesta a spus că nu se putea împlini: "Nu văd cum putea Vîntu să pună gheara pe patrimoniul UGSR şi nici nu pot să confirm demersul de coagulare a mişcării sindicale în scopul care ar fi fost propus de Vîntu! Eu chiar am făcut Alianţa Confederaţiilor Sindicale, unde am fost preşedinte, şi nu a funcţionat. Sunt orgoliile mari, cu toate că aveam funcţii şi fotolii pentru toţi", a mai spus acesta pentru EVZ.
Dar SOV a încercat să-şi pună în aplicare planul de a-i aduna pe toţi sindicaliştii sub aceeaşi structură încă din 2006.
Şi omul-cheie, cel care întărea legăturile dintre patronul Realitatea TV şi conducătorii sindicatelor e Liviu Luca. Acelaşi sindicalist care, odată cu reţinerea de către DNA a lui Marius Petcu, preia şefia CNSLR-Frăţia.
35.432 de lei a încasat sindicalistul Marius Petcu de la Realitatea TV, potrivit declaraţiei sale de avere
RELAŢII
Liviu Luca, prima verigă între SOV şi sindicate
Succesorul lui Marius Petcu la şefia CNSLR Frăţia, Liviu Luca, este unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a fost considerat veriga de legătură dintre patronul "Realitatea - Caţavencu" şi ceilalţi lideri de sindicat. Apropierea de Vîntu l-a adus pe Luca şi în faţa procurorilor, el fiind audiat ca martor în cauza în care SOV este acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa, condamnat definitiv, la 15 ani de închisoare, în dosarul "FNI". "Potrivit statutului, da, voi prelua conducerea CNSLR, pentru că a rămas locul vacant în urma problemelor apărute... În niciun caz nu vreau să preiau definitiv această funcţie", a declarat, ieri, Luca pentru EVZ.
"La capitolul cârnaţi stau prost"
La începutul lunii, Liviu Luca a dat o declaraţie în cazul "SOV-Popa" şi în faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti. Stenogramele convorbirilor telefonice înregistrate de procurori reflectă relaţia strânsă de prietenie dintre el şi Vîntu. Astfel, într-o discuţie care ar fi avut loc în preajma sărbătorilor de iarnă, SOV i se plângea că "la capitolul cârnaţi, stă foarte prost", iar Luca îi promitea că-i va aduce vreo doi de mistreţ.
Judecătoarea l-a întrebat dacă într-adevăr i-a dus cârnaţi lui SOV. "Din câte văd eu, tot ce faceţi este pentru presă. Da, doamnă! I-am dus cârnaţi. Este prietenul meu. Pot să îi duc cârnaţi, nu? ", a replicat Liviu Luca. Bani trimişi lui Popa, prin firma controlată de Luca
Potrivit procurorilor, o parte din sumele pe care SOV i le-ar fi trimis lui Nicolae Popa în Indonezia ar fi urmat un traseu transfrontalier şi ar fi provenit din afacerile pe care Liviu Luca le-ar fi derulat pe spatele Petrom, prin Petromservice.
Contul offshore al firmei Comac Ltd. din Nicosia, deţinută de Vîntu, cel prin care condamnatul Popa primea regulat bani, a fost capitalizat în perioada 2003 - 2007, cînd echipa Vîntu - Luca făcea avere asigurând mentenanţa companiei Petrom. Serviciile erau prestate prin intermediul Petromservice, firmă înfiinţată de sindicaliştii Petrom conduşi de Luca şi preluată apoi de Vîntu. Alte sume care au luat calea contului din Nicosia provin din participaţiile Petromservice în diverse firme, inclusiv în Banca Romexterra, sau din implicarea Asociaţiei Salariaţilor din Petrom în afacerile SOV-Luca.
Circuitul financiar a fost gândit de Sorin Ovidiu Vîntu. Pe 10 decembrie 2003, la Casa Sindicatelor din Ploieşti a avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom, condusă de Luca. La acea şedinţă s-a cerut şi "abilitarea preşedintelui Consiliului Director, Liviu Luca, de a negocia şi încheia contracte de management în numele Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, în calitate de beneficiar, cu societatea Comac Limited". Dispoziţiile lui Luca au fost puse în aplicare imediat, iar compania salariaţiilor Petrom a început să plătească offshore-ul lui Vîntu.
SUB ARIPA LUI VÎNTU
Ion Rădoi, stăpân peste metrou şi RATB
Ion Rădoi - şeful sindicatului Metrorex şi, în acelaşi timp, lider al unui număr important de angajaţi ai RATB - este şi el unul dintre sindicaliştii intraţi în sfera de in flu en ţă a lui SOV. Averea lui Rădoi este un exemplu de împletire profitabilă a afacerilor cu politica şi cu mişcarea sindicală.
Din 2000 până în 2008, Ion Rădoi a fost simultan şi parlamentar PSD, şi lider de sindicat. Printr-o firmă a sindicatului de la Metrorex, a obţinut, în această perioadă, numeroase spaţii comerciale din staţiile de metrou, pe care le închiriază comercianţilor.
Iar o altă afacere este cea cu spaţiile publicitare, gestionarea acestora fiind controlată de sindicaliştii lui Rădoi prin Sindoment Servcom SRL. Şi, toate spaţiile din subteran, de la porţile de acces şi până la gurile de aerisire, se folosesc pentru afişaj publicitar.
Aşa se face că publicitatea de la metrou a adus, doar în primele luni ale lui 2008, în bugetul Metrorex, 1,7 milioane de lei. Suma a reprezentat însă doar 25% din banii încasaţi din publicitate, 75% revenind sindicatului condus de Rădoi. De departe, cea mai bună afacere a făcut-o liderul sindical tot cu SOV, pe care l-a ajutat să obţină contractul pentru televiziunea cu circuit închis - Zoom.
Concret, este vorba despre un contract pe zece ani cu firma omului de afaceri, Monopoly Media, care a instalat în toate staţiile de metrou ecrane LCD pe care rulează spoturi publicitare şi ştiri. Iar influenţa de care se bucură liderul de sindicat este imensă. Cu atât mai mult cu cât cei aproximativ 3.000 de angajaţi din transportul public bucureştean pe care îi reprezintă pot bloca oricând Capitala, aşa cum, de fapt, au mai făcut-o de câteva ori.
ANCHETAŢI DE PARCHETUL GENERAL
Lincu şi Vîlnei, doi lideri care ştiu multe unul despre celălalt
-
Ionuţ Fantaziu
În ultima perioadă, liderii sindicali din poliţie şi vamă au început un adevărat război al acuzaţiilor de fiecare dată când au fost chemaţi pentru declaraţii la Parchet. Meciul s-a dus între cele două organizaţii care reprezintă angajaţii din vamă şi din poliţie, respectiv Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex, şi Florin Vîlnei, şeful Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Poliţie.
Vîlnei a declarat că Lincu a băgat mâna în fondurile sindicatului şi a luat "1,5 sau 2 miliarde de lei vechi". De partea cealaltă, Lincu l-a acuzat pe Vîlnei că, între 2005 şi 2009, cât a fost la Pro Lex, ar fi virat 700 de milioane de lei vechi din banii sindicatului în conturile unei firme de dul ciuri, iar totul s-ar fi făcut cu ştampilă şi cu o semnătură falsă.
"Suma de 1.200.000 lei vechi, vehiculată în presă ca rezultând din infracţiune, reprezintă valoarea unui TIR de antene auto pe care Pro Lex le-a primit ca sponsorizare de la 4 societăţi comerciale în anul 2009 şi pe care le-a redistribuit membrilor de sindicat. Chibulcutean Dorin şi Vîlnei Florin Ilie sunt liderii de sindicat care i-au cunoscut pe reprezentanţii firmelor şi au intermediat sponsorizarea", a ţinut să precizeze ieri Vasile Lincu, într-un comunicat de presă.
Cercetaţi pentru delapidare
Precizarea lui Lincu vine la scurt timp după percheziţiile făcute în locuinţa sa şi la sediul Pro Lex, în cadrul unei anchete în care acesta şi Florin Vîlnei sunt cercetaţi pentru delapidare. Anchetatorii au cerut o expertiză suplimentară şi audierea a zeci de membri ai Pro Lex în următoarea perioadă. În aceeaşi cauză s-a mai făcut o expertiză financiară anul trecut însă surse judiciare au precizat că nu s-a putut stabili un prejudiciu pentru că "părţile implicate au refuzat să coopereze şi nu au furnizat documentele solicitate".
În acest timp, Lincu spune despre colegul său că "a furat de ordinul miliardelor vechi, 1,5-2 miliarde". "M-a reclamat şi el pe mine! Sunt nevinovat, pentru că eu nu aveam drept de semnătură să folosesc banii sindicatului şi nici specimen de semnătură în bancă", s-a apărat Florin Vîlnei.
De partea cealaltă, Vasile Lincu a spus că a fost acuzat că a folosit banii sindicatului, deşi nu mai era preşedinte: "Poliţistul care s-a ocupat de caz a început urmărirea penală împotriva mea şi apoi a început să ceară acte. Am pus la dispoziţia expertului toate actele. Puteam să nu le pun? Credeţi că ne jucăm cu asta?".
ÎN VIZORUL DNA
Liderul Sed Lex, acuzat că ar fi primit şpagă
-
Ionuţ Fantaziu
Luna trecută, la doar câteva zile de la declanşarea operaţiunii an ti co rupţie care a avut drept rezultat arestarea a zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi, fostul şef al Vămii Giurgiu-Mocănaşu, Marius Ungureanu, declara într-o conferinţă de presă că, din 1997 până în 2002, i-a dat mită lui Vasile Marica, liderul Sed Lex, câte 2.500 de euro pe lună. În schimb, acesta din urmă i-ar fi asigurat "liniştea" în postul pe care îl ocupa. Ungureanu a mai spus atunci că Marica avea oameni în comisii care "scoteau vinovaţi şi nevinovaţi după cum aveau interesul".
Potrivit lui Ungureanu, la începutul anilor 2000, ar fi fost făcută o aciţune a SRI şi ar exista chiar o înregistrare în care unul dintre şefii de tură din Vama Giurgiu, Robert Cristoi, le explica subalternilor că Vasile Marica dorea tot mai mulţi bani, astfel că aceştia trebuiau "să cotizeze" sume tot mai mari.
Marica a negat toate acuzaţiile şi a spus că totul vine din cauza unei "uri" pe care Ungureanu i-o poartă.
O funcţie în vamă ar costa 20.000 de dolari
La scurt timp, în ancheta care viza corupţia din vămi, a fost din nou vehiculat numele liderului Marica. De data aceasta, era vorba despre o angajată a Direcţiei Vamale Bucureşti care a susţinut că ar fi plătit 20.000 de dolari pentru a obţine un post de inspector vamal, iar suma ar fi ajuns la şeful Sed Lex. Banii i-ar fi fost înmânaţi lui Marica prin intermediul fostului soţ al femeii.
Liderul sindical a susţinut însă că şi aceste informaţii sunt false. "Nu mi-a dat nimeni niciun ban. Ducu e bărbatul, într-adevăr, dar eu n-o cunosc pe ea. N-am văzut-o niciodată. Pe Ducu îl cunosc. Am încercat, sindicatul, să în fiinţăm o firmă împreună. Nu mi-a dat niciodată niciun ban. Şi cu asta basta", a declarat Vasile Marica. Ulterior, a apărut şi o a treia persoană care a susţinut că i-a dat mită sindicalistului şi s-a autodenunţat la DNA. Gigi Gheorghe, un fost angajat al Vămii Otopeni, declara că acest lucru s-ar fi întâmplat în anii ’96-’97.
"Am primit informaţii că acest puşcăriaş, Marius Ungureanu, cunoscut ca şi consumator de droguri, a purtat o discuţie cu preşedintele pentru a declara lucruri neadevărate la adresa mea.", VASILE MARICA, preşedinte Sed Lex