Generalul Silviu Predoiu a vorbit într-o postare publicată pe contul de Facebook despre regimul la care sunt supuși militari ce primesc pensii speciale.

Generalul Silviu Predoiu, fost șef al SIE, și-a manifestat nemulțumirea față de impozitarea pensiilor speciale, aplicată și pentru militari. Despre care spune că ar merita un alt fel de tratament.

Silviu Predoiu, nemulțumit de impozitarea pensiilor speciale acordate militarilor

„Puțin despre pensiile ”speciale” și mult despre ONOARE

Acum două săptămâni a fost adoptată o modificare legislativă ce vizează impozitarea "specială" a pensiilor "speciale". Decizia Parlamentului a fost urmată, firesc, de o dezbatere publică ce s-a focalizat însă preponderent pe pensiile militare, deși cam toți sunt de acord că nu sunt chiar speciale ci mai degrabă de serviciu, nici chiar așa de mari dar sunt multe...

Pentru că în conștiința publică asta înseamnă pensii speciale: pensiile militarilor și ale judecătorilor. Și chiar dacă ”tăierea” afectează major în primul rând pensiile magistraților, cel mai la îndemâna tuturor pentru exemplificări ale ”nesimțirii” au fost pensiile militare, pentru că, nu-i așa, militarii nu se pot baza nici pe mecanisme prin care să se opună, nici pe instituții care să le apere onoarea și drepturile, nici pe organizații profesionale, nici pe organizații sindicale, cu atât mai puțin pe reprezentanții statului pe care au jurat să-l servească, fie că e vorba despre președinte, premier sau miniștrii și directorii serviciilor de informații”, a scris Silviu Predoiu în mesajul respectiv.

„Este în fapt un strigăt de revoltă la care ar trebui sa luăm seama”

„Și dacă pentru magistrați au vorbit CSM-ul sau ÎCCJ, pentru militari nu poate vorbi nimeni. Pentru că prin statut, militarilor astăzi activi dar mâine pensionari nu le este permis să-și exprime opiniile și nici să-și apere drepturile sau demnitatea profesiei. Singurii care pot reacționa la invectivele și adjectivele cu care sunt gratulați din guvern și parlament sunt rezerviștii, iar asta îi pune într-o postură ingrată, pentru că nimeni nu ascultă sau citește argumentele ci pune concluzia ”își apără pensia nesimțită”.

„De ce sunt oare militarii în rezervă mai gălăgioși, de ce se expun atacurilor și ironiilor, de ce nu stau și ei liniștiți, ca alții, așteptând să treacă și valul acesta ca și cele dinaintea lui? Cei care cred că expunerea pentru care aparent au optat este determinată exclusiv de perspectiva pierderii unor "privilegii" materiale, se înșală profund.

Este în fapt un strigăt de revoltă la care ar trebui sa luăm seama, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei categorii profesionale tradițional "mute", educată in spiritul respectului autorității, respectului și apărării legilor, executării fără ezitare, "întocmai și la timp", a ordinelor legale ale celor aleși de popor să îl reprezinte, pe scurt respectării și apărării statului, a României și românilor, chiar și cu prețul vieții. Iar asta ar trebui sa însemne ceva pentru oricare dintre noi.

„Economia făcută la bugetul de stat se va dovedi nesemnificativă”

Nu mai repet povestea cu pensiile de serviciu ale militarilor care datează, cu o nefericită pauză de 5 ani, de la Cuza. Si nici nu voi mai insista pe faptul că ele se regăsesc în mai toate statele sau că NATO are un pachet ”special” de pensionare pentru personalul din structurile sale. Și nici că militarii, contrar miturilor urbane atât de răspândite, plătesc exact aceleași cote de contribuții ca toți ceilalți angajați din România.

Nici măcar pe faptul că ”economia” făcută la bugetul de stat se va dovedi nesemnificativă, chiar dacă diverși domni din parlament ne anunță periodic câte spitale s-ar putea construi cu acești bani sau câte pensii minime s-ar putea plăti”, a mai scris fostul șef SIE.

„Militarii (fie ei din forțele armate, servicii sau alte structuri in uniformă, chiar și cu statut de funcționari speciali), au renunțat la drepturi și libertăți fără de care cei mai mulți dintre semenii lor nici nu ar concepe să trăiască. Au fost dificile, apăsătoare, umilitoare restricțiile ce ne-au marcat viața în cele 60 de zile de stare de urgență, cu limitările de deplasare, exprimare, întrunire, etc.? Înmulțiți cu zece nivelul de intruziune al regulilor și restricțiilor în viața personală și apoi cu oricât, de la 5475 la 12775- zilele din 15 până la 35 de ani de serviciu și veți afla prețul plătit de un militar în slujba statului.

„Ei și-au onorat la virgulă partea de obligații și responsabilități din contract”

În slujba unui stat care deși i-a cerut, printre multe altele, să renunțe la libertatea de asociere sindicală asigurându-l că îi va apăra în schimb toate drepturile pe care tot statul (și numai statul) i le-a conferit, nu doar că ”se răzgândește” de pe o zi pe alta, dar are grijă să însoțească argumentele sale despre ”voința poporului, care vrea tăierea pensiilor speciale” de adjectivul nesimțit.

Iar aici găsim, de fapt, explicația pentru reacția militarilor. Ei și-au onorat la virgulă partea de obligații și responsabilități din "contract" iar acum, cei norocoși, care au ajuns la capitolul drepturi, constată că angajatorul s-a răzgândit unilateral, într-un act de totală desconsiderare.

Ceea ce se întâmplă este un atac la demnitatea și onoarea militarului, atât ca individ cât și ca profesie. Atac ce-i vizează, în egală măsură, pe rezerviștii militari de astăzi cât și, atenție, pe cei de mâine, fie ei cadre în forțele armate, jandarmerie, spionaj, contraspionaj, antiterorism, polițiști, cadre ale ISU, pompieri, lucrători în telecomunicații speciale, etc. Iar dacă statul român apreciază că aceste profesii nu-i mai sunt necesare și utile, atunci să desființeze toate aceste instituții (...)”, a mai spus Predoiu.