Un sfert de secol de la alegerile care au adus la Guvernare „patrulaterul roşu”. POVESTEA UNEI FOTOGRAFII

În urmă cu 25 de ani, pe data de 27 septembrie 1992, românii se prezentau pentru a doua oară la urne, după Revoluţia din 1989, pentru a-şi alege preşedintele şi noii reprezentanţi în Parlament.

În decembrie 1991, România adoptase o nouă Constituţie, ceea ce a dus şi la necesitatea organizării de noi alegeri, la numai doi ani distanţă de la cele din 1990. Din cei 16,4 milioane de români înscrişi pe listele electorale s-au prezentat la urne 12,5 milioane, adică o prezenţă de 76%. Chiar dacă alegerile au fost considerate corecte de către observatorii străini, românii au reuşit în septembrie 1992 o performanţă ciudată: peste 13% din buletinele de vot au fost anulate.

Şase candidaţi pentru mandatul de Preşedinte

În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, în faţa românilor s-au prezentat patru candidaţi: Ion Iliescu (FDSN), Emil Constantinescu (CDR), Gheorghe Funar (PUNR), Mircea Druc (MER), Ion Mânzatu (PR) şi independentul Caius Traian Dragomir.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

În turul doi au mers Iliescu (47% din voturi) şi Constantinescu (31% din voturi), primul câştigând un nou mandat de preşedinte după scrutinul organizat două săptămâni mai târziu. În ceea ce priveşte Legislativul, au reuşit să treacă pragul electoral, stabilit pe atunci la 3%, şi să trimită reprezentanţi 8 partide şi alianţe politice, pe primul loc clasându-se FDSN cu 35% din voturi. Au urmat în clasament CDR (24% din voturi), FSN (partidul condus de Petre Roman - 13% din voturi), PUNR (9% din voturi), UDMR (8,3%), PRM (4,5%), PSM (3,7%) şi PDAR (acest partid a reuşit să treagă pragul electoral doar la alegerile pentru Senat cu 3,5% din voturi). 

În fruntea Guvernului a venit Nicolae Văcăroiu În urma acestor alegeri a luat naştere o alianţă de guvernare din patru partide (FDSN-PUNR-PRM-PSM), cunoscută ca „patrulaterul roşu”, din cauza orientării ideologice de stânga a formaţiunilor componente.

Patrulaterul a funcţionat până la finalul anului 1995, când PRM a rupt alianţa şi şi-a retras din Guvern cei trei secretari de stat pe care îi avea. Premier a devenit Nicolae Văcăroiu, cel care a fost şi primul şef de Guvern care a reuşit să îşi ducă până la capăt un mandat complet de patru ani. În ultimii 27 de ani, au mai reuşit mandate complete de patru ani în fruntea Guvernului doar Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu.