Sfârşitul lumii se amână un pic

Cel mai mare experiment ştiinţific din istorie a început astăzi la ora 10, în Elveţia, însă finalul Universului "va mai aştepta" cel puţin până pe 21 octombrie.

Cel mai puternic accelerator de particule construit vreodată, denumit „Large Hadron Collider“ (LHC), a fost pus în funcţiune la ora 10, în Elveţia.

Intenţia savanţilor este să afle ce s-a petrecut în urmă cu 13,7 miliarde de ani, la Big Bang (marea explozie care a dus la crearea Universului). Mai mulţi cercetători controversaţi i-au acuzat pe cei de la CERN că experimentul lor va atrage sfârşitul planetei noastre şi, poate, chiar pe cel al Universului. Ipoteza îngrozitoare: se va crea o gaură neagră imensă, care ne va absorbi pe toţi.

A apărut, astfel, o mini-isterie planetară. Un clip postat ieri pe YouTube despre cum va arăta această apocalipsă „pregătită în laborator“ a adunat 1,2 milioane de vizitatori într-o oră! Astăzi se va testa doar dacă funcţionează detectorii de particule, iar experimentul propriu-zis va debuta pe 21 octombrie, în prezenţa şefilor de stat din 20 de ţări, mai puţin România, care participă, dar nu este „parte integrantă“.

Proiectul a costat peste 3,75 miliarde de euro şi are o istorie inedită. CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare) a început să construiască, în 1996, la o adâncime de 100 de metri sub Alpi, un inel cu circumferinţa de 27 de kilometri, care a fost supus unui proces de răcire, pentru a ajunge la o temperatură de -271,3 grade Celsius, adică frig ca la Big Bang.

În jurul inelului au fost instalate mai multe detectoare în interiorul cărora se va produce coliziunea dintre protoni. Viteza acestora va atinge 300.000 km/secundă, ceea ce presupune că LHC va genera 600 de milioane de ciocniri/secundă, ceea ce ar duce la naşterea unor particule nemaiobservate până în prezent. Printre ele, vedeta absolută: bosonul Higgs, supranumit „particula lui Dumnezeu“.

Cel care a dat numele acestei particule, fizicianul Peter Higgs, de la Universitatea din Edinburgh, e de părere că imediat după Big Bang a apărut un câmp invizibil de forţă care a dat masă Universului şi care a făcut posibilă viaţa. Bosonul respectiv ar fi purtătorul acestui câmp, dar, până în prezent, nimeni nu a putut demonstra existenţa lui.

ÎN GLUMĂ Hawking pariază 100 de dolari împotriva „particulei lui Dumnezeu“

Ignoranţa a dat reacţii extreme. Unii fizicieni de la CERN au primit ameninţări cu moartea. Pe YouTube a apărut o melodie - „The Large Hadron Rap“ - ai cărei autori persiflează subtil isteria creată în jurul LHC şi neştiinţa celor care o propagă. Şi numeroase voci din lumea Bisericii, mai ales din Europa, s-au pronunţat împotriva laturii etice a experimentului „acestor savanţi care se joacă de-a Dumnezeu“.

„The Daily Telegraph“ îl citează pe eminentul astrofizician Stephen Hawking, în aprecierea căruia LHC este „vital“ pentru rasa umană, în caz că nu dorim să ne semnăm propria dispariţie prin stagnare. Şi Hawking a subliniat că acceleratorul „nu va aduce sfârşitul lumii“. BBC l-a intervievat pe Hawking, care a declarat, pe jumătate în glumă, că pariază pe 100 de dolari că „particula lui Dumnezeu“ nu va fi găsită. „LHC înseamnă creşterea energiei la care putem studia interacţiunile particulelor cu patru ordine de mărime. Conform gândirii curente, asta ar trebui să ajungă pentru a descoperi bosonul Higgs. Eu consider că ar fi mai incitant dacă nu-l descoperim. Asta ar demonstra că este ceva în neregulă şi că trebuie să ne gândim mai bine“, a spus omul de ştiinţă.

„New Scientist“ apreciază că punerea în funcţiune a LHC marchează o „piatră de hotar“, explicând pe larg cum vor decurge experimentele de la CERN, în timp ce „The Times“ titrează mai sec - „Hadronii şi omenirea“ -, un editorial amplu despre implicaţiile acestui proiect asupra dezvoltării speciei noastre. „Imaginile despre univers pe care le va oferi LHC au o semnificaţie cu mult dincolo de fizică. Ele sunt o celebrare a curiozităţii umane“, scrie „The Times“. (Constantin Vlad)

APOCALIPSA RELOADED

Scurt istoric al „sfârşitului“

Frica de un final brusc a bântuit mereu imaginarul colectiv. Primele „sfârşituri“ s-au întâmplat demult. În anul 500, Hippolytus şi Sextus Julius Africanus au prorocit Armaghedonul. Anul 1000 a adus acelaşi gen de isterie. Legenda spune că drept-credincioşii s-au repezit să-şi doneze averile Bisericii, după care sumele de bani n-au mai fost înapoiate. „Păgubiţii“ s-au revoltat şi aşa ar fi apărut „ereticii“. Anul 2000 a creat o panică „new-media“. E de ajuns să ne amintim de „groaznica“ eclipsă de soare din august 1999.

„FIZICIENII“ LUI VOICULESCU

Partidul Conservator şi copiii amărâţi

Conservatorii au fost singurii membri ai unei formaţiuni politice care au blamat în mod vehement experimentul „Sfârşitul lumii“, programat azi.

Senatorul Marius Marinescu (foto) - după ce s-a luptat întru salvarea Parcului Bordei - a mobilizat ieri peste 100 de colegi din PC pentru a salva şi planeta. Conservatorii au pichetat sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi au trimis scrisori de protest tuturor ambasadelor ţărilor membre CERN.

„Cerem oprirea acestui experiment pentru că există totuşi probabilitatea ca 6 miliarde de oameni să fie afectaţi într-un mod grav. E ca la loto. E greu să se întâmple asta, dar şi la loto s-a mai câştigat uneori. Cu experimentul CERN e invers… Există riscuri, fie ele şi minore, iar Comisia Europenă nu ar trebui să permită aşa ceva.“, motivează, foarte revoltat, domnul Marinescu. Senatorul nu a uitat nici de implicaţiile financiare majore ale „sfârşitului lumii“: „În plus, pentru acest experiment s-au cheltuit peste 4 miliarde de euro, bani cu care puteau în schimb salva vieţile copiilor amărâţi“.

Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Atomică de pe platforma de la Măgurele, i-a criticat dur pe politicienii care s-au repezit să exploateze electoral „sfârşitul lumii“: „Ne facem de râsul lumii. Eu, ca şi cetăţean, pot să-mi dau părerea despre politică şi fotbal, dar ca politicienii noştri să se bage şi în fizica nucleară mi se pare cel puţin indecent“. (Liviana Rotaru)

FĂRĂ PANICĂ

„E ca şi cum s-ar ciocni două muşte“

Nicolae Zamfir, directorul Institutului Naţional de Fizică Atomică „Horia Hulubei“, a vorbit ieri pentru EVZ despre rolul românilor în proiect şi a criticat ignoranţa celor care s-au repezit să vestească marele final. Peste 60 de specialişti români vor lua parte la trei dintre cele patru dimensiuni ale experimentului CERN. Nu sunt doar fizicieni, ci şi mulţi ingineri. În România există şi cea mai întinsă reţea de calculatoare care va analiza datele obţinute. „Nu e absolut niciun risc. S-a creat panică în mod gratuit. Nu vine nicio catastrofă“, ne-a liniştit Zamfir, care a comparat plastic forţa impactului din LHC: „E ca şi cum s-ar ciocni două muşte“. Zamfir crede că ştiinţa e aproape de un nou moment de cotitură: „La 1900 se credea că atomul e indivizibil. Acum vom şti totul şi despre subdiviziunile lui“. Citiţi şi:

DEZBATERE EVZ: Experimentul secolului, răspunsul la marile enigme?