Una dintre cele mai elaborate şi complexe misiuni de cercetare realizate vreodată în Arctica a scos la suprafaţă concluzi alarmante despre cu privire la viitorul planetei.

După un an de explorare a Arcticii, membrii expediţiei realizate la Polul Nord vor reveni luni în Germania şi vor prezenta informaţii de mare interes.

Observaţiile oamenilor de ştiinţă din mai multe ţări care au participat în această misiune reprezintă un semnal de alarmă despre topirea banchizelor.

Conform AFP, aici s-a ajuns din cauza încălzirii globale, un subiect atât de dezbătut în ultimii ani de marile puteri ale lumii, dar parcă fără rezolvare.

389 de zile pe apă

Atât a durat misiunea realizată la bordul spărgătorului de gheaţă Polarstern, care aparţine institutului german Alfred-Wegener.

Impunătoare navă de cercetare urmează să revină luni în portul Bremerhaven din nord-vestul Germaniei, la ora locală 8:30, conform Agerpres.

Din cauza pandemiei, programul inițial al celor care au condus acest studiu a fost modificat în mare parte. Totuşi, o conferinţă de presă va fi susţinută.

Deşi evenimentele programate pentru sfârşitul acestei lungi călătorii au fost limitate, reprezentanţii presei vor putea afla ultimele concluzii în jurul prânzului.

Expediţia MOSAIC intră în istorie

Starea de spirit a celor care au observat dramaticele schimbări de la Polul Nord nu este deloc dintre cele mai bune. Viitorul planetei este unul sumbru.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să înţeleagă amploarea schimbărilor climatice în vastul Ocean Arctic observând ritmul în care „dispar banchizele în timpul verii”.

Liderul expediţiei, Markus Rex (n.r. – unul dintre cei mai apreciaţi climatologi şi fizicieni ai momentului), a descris pericolul care pândeşte mapamondul în prezent.

Zona arctică va dispărea?

„Dacă schimbările climatice continuă astfel, atunci în câteva decenii vom avea o zonă arctică fără gheaţă în timpul verii.

Direct la Polul Nord, am descoperit (vara) gheaţă topită, subţire, sfărâmicioasă. Erau suprafeţe cu apă lichidă cât se putea vedea cu ochii, până la linia orizontului”, a fost avertismentul negru lansat de Rex.

Evaluarea cât mai precisă a situaţiei a fost posibilă datorită ieşirilor pe banchiză, măsurătorilor şi prelevării unor probe de-a lungul celor peste 300 de zile.

Şi americanii cunosc amploarea topirii

Inclusiv observaţiile satelitare americane au scor la suprafaţă că în timpul verii gheaţa s-a topit până la al doilea cel mai redus nivel înregistrat până în prezent, după 2012.

Chiar şi în timpul iernii, când în Arctica este noapte absolută, oamenii de ştiinţă au măsurat temperaturi mult mai ridicate faţă de cele înregistrate în urmă cu doar câteva zeci de ani.

Sute de experţi şi oameni de ştiinţă din douăzeci de ţări au lucrat în ture pe nava care a plutit printre gheţurile purtate de curentul polar care se deplasează de la est în Oceanul Arctic.

Multe informaţii, buget uriaş

În tabăra ancorată pe o banchiză pe o rază de până la 40 de kilometri în jurul navei, experţii au colectat peste 150 de terabiţi de informaţii.

În eşantioanele de gheaţă şi apă au fost descoperite informaţii valoroase care vor ajuta omenirea să înţeleagă „procesele complexe” de la Polul Nord.

De asemenea, studiul generat de misiunea MOSAIC va contribui la o şi mai bună înţelegere a cauzelor care conduc la o încălzire globală mai accelerată în această regiune decât în restul lumii.

Au fost atent monitorizaţi peste o sută de parametri, aspect care în opinia lui Rex a permis „o descoperire în înţelegerea sistemului climatic arctic”.

Misiunea a beneficiat de un buget de 140 de milioane de euro, sumă investită pentru a studia atmosfera, oceanul, suprafeţele îngheţate şi ecosistemul.

Încă doi ani până la marele adevăr

Până la publicarea în jurnalele ştiinţifice a unei analize complete ar putea trece încă doi ani, având în vedere complexitatea şi mai ales importanţa studiului care a alimentat multe teorii ale conspiraţiei cu privire la sfârşitul lumii.

Scopul final? Dezvoltarea unor modele de prognoză climatică pentru a determina cum vor arăta valurile de căldură, ploile abundente sau furtunile peste 20, 50 sau 100 de ani.

'”Pentru a construi modele climatice avem nevoie de observaţii in situ”, a declarat Radiance Calmer, specialistă în ştiinţe atmosferice la Universitatea din Colorado, Statele Unite ale Americii

Navei germană de cercetare a plecat din Tromso (Norvegia) la 20 septembrie 2019. Oamenii de ştiinţă s-au confruntat cu temperaturi care au scăzut până la -39,5 grade Celsius.

sursa: Agerpres