În timpul persecuţiilor împăratului Diocleţian (284 – 305), el s-a retras într-un schit din satul Pidaton împreună cu zece ucenici. Pe când Sfântul nu se afla la schit, din porunca guvernatorului Filomarh, cei zece au fost prinşi şi întemniţaţi. Antinoghen i-a căutat şi, descoperindu-i, a cerut să fie închis alături de ei, în celulă. Cum toţi refuză să se lepede de Hristos, sunt omorâți. Lui Antinoghen i se respectă totuşi ultima dorinţă, fiind ucis în mănăstire sa, prin decapitare. Sfântul Vasile cel Mare îi atribuie Sfântului Antinoghen imnul „Lumină lină”, care se cântă la vecernie. Părticele din moaștele sale se află în biserica Mănăstirii Stavropoleos din București.

Te-ar putea interesa și: