Evenimentul Zilei > Actualitate > Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, părintele limbii literare românești
Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, părintele limbii literare românești

Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, părintele limbii literare românești

Vreme de secole, supraviețuirea poporului român a fost legată de Biserica Ortodoxă și de strădaniile unor ierarhi iubitori de neam. Unul dintre acești oameni de mare cultură este Sfântul Mitropolit Varlaam, pe care mulți îl consideră părintele limbii literare românești.

Mitropolitul Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie de răzeși pe nume Moțoc, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590 la Borcești, un sat dispărut astăzi. La botez i s-a dat numele de Vasile.

Chiar dacă știința de carte era o raritate în acele vremuri, Vasile Moțoc a învățat carte și limbile slavonă și greacă Mănăstirea Secu, unde din 1602 a început să funcționeze și o școală.
Tânărul a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povățuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam a tradus Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scărarul (1618).Pentru strădaniile și virtuțile sale el a fost cinstit mai apoi cu rangul de arhimandrit.

Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev și Moscova să cumpere de icoane pentru mănăstirile Dragomirna și Bârnova și pentru biserica ctitorită de domnitor în Iași. Duăî ce și-a împlinit datoriaVarlaam s-a întors în Moldova, unde a primit vestea morții Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) și pe cea a înlăturării domnului Miron Barnovschi. Îndurerat, s-a retras la Mănăstirea Secu.

În anul 1632, însă, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș, arhimandritul Varlaam a fost chemat să preia Mitropolia Moldovei în locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632),care murise.
În timpul păstoririi sale, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea domnitorului Vasile Lupu. Sprijinit și de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a înființat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași.
Apărător al dreptei credințe și al unității Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iași din anul 1642, care a îndreptat și aprobat Mărturisirea de credință alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului în 1638, pentru a da clerului și credincioșilor ortodocși.

Propus să devină Patriarh Ecumenic de Constantinopole

Ca dovada a cinstirii de care se bucura, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. Mitropolitul a tipărit la Iași mai multe cărți de slujbă și de apărare a credinței ortodoxe, și anume: Cazania, Cele șapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu și altele.

Lucrarea sa intitulată Cazania sau Carte românească de învățătură la duminicile de peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari (1643) a fost prima carte românească tipărită în Moldova, numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din istoria vechii culturi românești.
Ea s-a răspândit în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, unind în cuget și credință pe românii locuind de o parte și de alta a munților Carpați.

În timpul său a fost zidită Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” și au fost aduse moaștele Cuvioasei Parascheva

În timpul păstoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în această biserică au fost așezate moaștele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoștință pentru ajutorul oferit .
Tot Mitropolitul Varlaam a fost acela care l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să întemeieze la Iași, în anul 1640, prima școală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul așezământ de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă, slavonă și română, se afla în incinta Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, având la început și profesori trimiși de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu și-a uitat patria sa.

După ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniște și de rugăciune, s-a retras la mănăstirea Secu, după cum ne povestește cronicarul Miron Costin. Vrednicul Mitropolit a mai trăit patru ani, în smerenie, în rugăciune și în viețuire sfântă, strămutându-se la Domnul către sfârșitul anului 1657. Toate cele agonisite în timpul vieții sale le-a dăruit Mănăstirii Secu, unde, de altfel, este înmprmântat.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris pe Mitropolit Varlaam în rândul sfinților pe 12 februarie 2007, cu zi de pomenire la 30 august.

Publicat in categoriile: Actualitate, Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: