Direcția Națională Anticorupție a răspuns solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind colaborarea cu Serviciul Român de Informații în cauza Liviu Dragnea, menţionând că sprijinul a constat în furnizarea de informaţii şi suport tehnic. Potrivit DNA, sprijinul acordat de SRI către DNA s-a realizat în baza legii privind organizarea judiciară, a OUG 43/2002 privind înfiinţarea DNA, a codului de procedură penală şi a legii privind organizarea şi funcţionarea SRI.
Conform documentului transmis ÎCCJ, sprijinul SRI în dosar a constat în "furnizarea de informaţii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Aceste informaţii nu au fost folosite ca probe şi nu au stat la baza actului de sesizare a instanţei de judecată, nefiind aplicabile prevederile deciziei nr. 21/18.01.2018 a Curţii Constituţionale a României" şi "suport tehnic cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică".
"Precizăm că demersul UM 0960 Alexandria în calitate de beneficiar secundar a avut în vedere punerea în executarea mandatelor de supraveghere tehnică şi s-a realizat în baza disp. art 14 din Legea 14/1992 şi art 142 alin. 1 Cpp. (..) Potrivit disp. art 14 din Legea nr 14/ 1992, Ministerul Public, de o parte, şi SRI, pe de altă parte, au obligaţia să îşi acorde sprijin reciproc în îndeplinirea atribuţiilor legale. În acelaşi timp, potrivit disp art 142 alin 1 Cpp, procurorul putea pune în excutare măsurile de supraveghere tehnică prin intermediul altor organe specializate ale statului, inclusiv prin intermediul SRI. În baza acestor dispoziţii legale, beneficiarii secundari au fost desemnaţi în vederea acordării suportului pentru punerea în executare a măsurilor de supravghere tehnică. În acest sens, trebuie precizat că SRI avea calitatea de autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor, deţinând Centrul naţional de Interceptare a Comunicaţiilor", se mai arată în document.
Referitor la păstrarea de către DNA sau SRI a unor documente/probe.mijloace de probă suplimentare referitoare la prezenta cauză, instituţia precizează: "Potrivit art 142 alin 6 Cpp"Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie şa identificarea sau localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivit alin. 5, se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii. Din oficiu sau la solicitarea părţilor, judecătorul ori cumpletul investit poate solicita datele sigilate dacă există noi proble din care rezultă că totuşi o parte dintre acestea privesc fapta ce formează obiectul cercetării. După un an de la soluţionarea definitivă a cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmeşte un proces-verbal în acest sens."
DNA susţine că "la dosarul cauzei au fost ataşate toate mijloacele de probă rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, respectiv cele care privesc fapta ce formează obiectul cercetării", menţionând că "restul datelor rezultate din măsurile de supraveghere care nu au legătură cu fapta ce urmează obiectul cercetării şi care privesc viaţa privată a persoanelor vizate de mandatul de supraveghere şi a persoanelor cu care acestea au discutat, nu constituie mijloace de probă şi au fost arhivate la sediul parchetului".
Procurorii au înaintat instanţei toate datele sigilate obţinute în urma supravegherii tehnice, inclusiv cele care nu privesc fapta, respectiv 32 de DVD-uri. De asemenea, au fost puse la dispoziţia instanţei alte 15 DVD-uri şi două Hard Disk-uri, conţinând date din percheziţiile informatice şi domiciliare.