„Eu sunt omul muncii mele şi martirul greşelilor acelora care au primit în 1918 România Mare şi au dus-o, după 22 de ani de conducere, în prăpastia de unde am luat-o eu în 1940, pe când dumneavoastră sunteţi din profitorii şi dărâmătorii unei moşteniri mari!” – Ion Antonescu, 29 octombrie 1942.

Marea spovedanie a fostului șef al Serviciului Special de Informații, Eugen Cristescu, ajunge la cea mai interesantă parte: politica, eternă pasiune a românilor.

Pentru al patrulea episod din declarația scrisă de Cristescu în zilele de 13-15 aprilie 1946, în timp ce era arestat la Jilava, s-a potrivit să vină rândul descrierii unui episod pe care românii (flămânzi de rețelele de socializare unde fiecare dă sentințe definitive și executorii pe propriul perete) încă îl folosesc în disputele dintre ei. 

Spun ”s-a potrivit” pentru că firul mărturiei (prin care Cristescu își completa interogatoriul luat de Dumitru Săracu, chelnerul ajuns acuzator al poporului în Procesul Marii Trădări Naționale deschis împotriva lotului ”Ion Antonescu”) a trecut deja prin evenimente crâncene, cum au fost Pogromul de la Iași sau Masacrul din Odessa, două dintre crimele de neiertat ale regimului Mareșalului. Așa, prin potrivirea amintirilor lui Cristescu, nu poate nimeni acuza că sunt episoade trecute cu vederea pentru a se ajunge la o altă temă controversată: naționalismul!

Coldea și Dumbravă, 720.000 euro pentru "optimizarea" sentinței lui Cătălin Hideg. Interviu la Realitatea

Zodiile care își vor îndeplini visul până la sfârșitul lui aprilie. Urmează mari împliniri

Aveți AICI, AICI și AICI primele trei episoade.

Dar care e evenimentul la care se oprește în acest fragment cel mai informat om al regimului Antonescu și care e rezonanța lui astăzi, după 70 de ani?

29 octombrie 1942 – Arta cuvintelor

Nu întâmplător acest episod începe pe site-ul nostru cu un fragment dintr-o scrisoare semnată de mareșalul Ion Antonescu, un document care a făcut istorie. Pe 29 octombrie 1942, când ofensiva spre Est deja scârțâia, mareșalul îi adresează o scrisoare deschisă lui Constantin I.C. Brătianu, liberal de tradiție. În esență, scrisoarea era un răspuns pentru mai multe apeluri publice făcute de Brătianu și Iuliu Maniu în toamna lui 1942, prin care îl  trăgeau la răspundere pe mareșal și guvernul său pentru situația în care se afla armata română.

Citește mai departe, GRATUIT, pe Evenimentulistoric.ro

În numărul 15 al revistei "Evenimentului Istoric" puteți citi multe materiale interesante:

• Ce a declanșat catastrofa de la Cernobîl, amănuntul tehnic despre care s-a aflat abia acum,
• Cine a fost ”condeiul din umbră” la redactarea cărții ”Orizonturi Roșii”, a generalului Ioan Mihai Pacepa,
• Masacrarea familiei Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei a fost făcută de un comando format din maghiari. Unul dintre ei va deveni, culmea, un simbol al luptei împotriva comunismului,
• Scrisoarea prin care Ierusalimul îi mulțumea lui Nicolae Ceaușescu pentru acțiunile sale de politică externă.
• O parte din articole le puteți citi pe site-ul www.evenimentulistoric.ro