Senatorul PSD, Şerban Nicolae a declarat, referitor la decizia ÎCCJ de achitare, în primă instanţă, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că este un semn că judecătorii îşi recapătă libertatea şi că a fost spartă legătura dintre SRI şi Justiţie, instituită prin prin protocoalele secrete.
"O văd în ansamblul tuturor deciziilor pronunţate în ultima perioadă şi nu pot să nu văd că există o legătură directă între spargerea acelei omerta care a funcţionat prin protocoale secrete, prin echipe mixte, prin proceduri de tip securist în justiţia română şi faptul că judecătorii îşi recapătă demnitatea şi libertatea de a judeca pe lege şi pe propria conştiinţă, cum se spunea odată, acum nu mai e valabil că a venit reforma macovistă. În mod evident s-a diminuat considerabil influenţa unor forţe oculte, unor forţe de tip securist care jonglau în spectrul politic cu instrumentele represive ale justiţiei", a afirmat senatorul PSD, Şerban Nicolae pentru MEDIAFAX.
Senatorul a adăugat că este valabil și în cazul achitării altor demnitari, fostul premier Victor Ponta şi a fostul judecător CCR, Toni Greblă. "Toate acestea arată faptul că în realitate a fost o formă de amestec brutal în jocul democratic al partidelor politice cu instrumentele de forţă ale unor puteri oculte. De aceea a fost nevoie de protocoale secrete, a fost nevoie de echipe mixte, de încălcare a normelor de procedură penală, de aceea este această rezistenţă disperată a celor care ştiu că au făcut parte din acest sistem represiv odios, de aceea încă nu ştim decât o mică parte din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani, de aceea nu este voie să ne atingem de Codul penal şi Codul de procedură penală, deşi ele sunt în mod flagrant şi consistent neconstituţionale, de aceea nu e voie să ne atingem de răspunderea magistraţilor”, a spus Nicolae.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.
Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.
Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.
În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa. Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o la DNA Braşov la data de 15 aprilie 2016, în care "a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre: - retrocedarea către Paul Philippe al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), - implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare, - actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri", a anunţat, la acea vreme, DNA, printr-un comunicat de presă.
Potrivit procurorilor, Călin Popescu Tăriceanu "a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin şi Truică Remus, în contextul menţionat mai sus, întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate mai sus şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate".