Senatorii au votat astăzi abrogarea articolului 276 din Codul penal, referitor la presiunile asupra Justiţiei.
Articolul 276 din noul Cod penal, intitulat "Presiuni asupra justiţiei", prevedea că "fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".Propunerea legislativă de eliminarea a acestuia a avut ca iniţiatori mai mulți parlamentari liberali, printre care Crin Antonescu, Victor Ciorbea, Sorin Roşca Stănescu, dar și Relu Fenechiu, aflat de săptămâna în închisoare, după ce a fost condamnat în dosarul Transformatorul. Unul dintre efectele abrogării articolului 276 este că lasă liber la atacuri la adresa unor judecători sau procurori, fie că vin din partea unor politicieni, fie din partea mass-media. Problema atacurilor în mass-media la adresa unor magistrați - ca formă de presiune - a fost semnalată în raportul MCV din ianuarie 2013. Raportul din acest an subliniază că numărul și agresivitatea acestor atacuri pare să fi scăzut, dar că ele continuă să existe. Cum își susțin inițiatorii demersul În expunerea de motive a proiectului, inițiatiorii spun că era nevoie de abrogarea articolului de mai sus pentru că dată fiind formularea acestuia "declarațiile oricărei persoane, cu atât cele apărute în mass-media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală", lucru care nu ar face altceva decât să creeze posibilitatea pronunțării unor soluții arbitrare care să aducă atingere libertății de exprimare. Inițiatorii mai susțin că respectivul articol instituia sancțiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Potrivit semnatarilor propunerii legislative, la nivel legislativ este deja reglementată obligația jurnaliștilor de a supune dezbaterii publice și a transmite numai informații reale, sancțiunea pentru încălcarea acesteia putând fi atrasă sub forma răspunderii civile delictuale. Prin urmare, ar fi fără sens apariția unei incriminări în domeniul penal a aceleiași încălcări. "Practic, în acest fel s-ar putea sancționa de două ori aceeași faptă, lucru de neconceput potrivit principiului non bis in idem, conform căruia pentru aceeași faptă nu se poate aplica decât o singură ancțiune", mai susțin inițiatorii.
CITIȚI ȘI:
- REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Interceptările pot fi făcute NUMAI ÎN CURSUL PROCESULUI
- Aleşii, scăpaţi prin Constituţie de braţul lung al ÎCCJ