Clădirea care adăpostește Parlamentul României este și un punct de atracție turistică. La ședința Biroului Permanent al Senatului din 18 martie, parlamentarii au alocat o mare parte de timp discuțiilor referitoare la vizitatori. Potrivit aleșilor, aceștia perturbă activitatea și tocesc mocheta.
Președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu spune că și vizitatorii, dar și personalul tehnic provoacă o „brambureală în toată regula”. Vreau să subliniez două lucruri. Părerea mea este că vizita acestor grupuri de vizitatori în timpul ședințelor are darul să tot perturbe derularea ședinței, mai ales că vor să-și facă fotografii și așa mai departe, ceea ce în alte părți, în alte senate nu se întâmplă, vă spun foarte clar. Punctul 2 este referitor la accesul în sala de plen, jos, la parter a tot felul de persoane care nu au calitatea de senator. Sunt de la cabinetele senatorilor, din staff-ul nu știu mai care, nu vorbesc de cei care țin de Secretariatul general și care au un rol bine determinat, eu vorbesc de ceilalți care vin cu o scrisorică, cu nu știu ce. Domnule, nu se intră în sală, vă rog să fim de acord cu acest lucru. Are ceva senatorul de făcut, iese din sală, se întâlnește cu asistentul, își rezolvă problema. Nu în sală”, a declarat demnitarul, conform stenogramei.
Senatorii vor să armonizeze mobilitatea din clădire cu practica Parlamentului European, la propunerea lui Cseke Attila. „De ce nu luăm modelul Parlamentului European? Este un model simplu, civilizat, echilibrat, în care la uși stă câte un om, vine un consilier care vrea să-i transmită unui parlamentar ceva, îi dă materialul, respectivul se duce la parlamentar, îi înmânează sau îi spune: „Te rog frumos să ieși afară.” sau ”Ieșiți afară că vă caută cineva de la Cabinet.”. Deci, într-adevăr, umblă tot felul de persoane și de la cabinetele și de la grupurile parlamentare, dar mai sunt și alte persoane care câteodată nu știm cine sunt. Deci, haideți să luăm un model care este european, nu poate fi contestat de nimeni, e un model civilizat, să vedem cum funcționează acolo și să-l aplicăm și noi”, a propus senatorul UDMR. Președintele Senatului a fost de acord cu asta și a propus Secretariatul general să pună „pe această poziție, nu știu, această funcție de acces în sală numai anumite persoane care să țină legătura cu parlamentarii”. „Vă rog, luați practica europeană și ce spunea și domnul senator, tot așa, cei care sunt în Parlament, cât stau în Parlament poartă ecuson, l-a agățat de gât, la piept, cum vreți, ca să știm cine sunt. Nemaivorbind de faptul că e un pelerinaj pe culoarele Parlamentului. Se duc unii, nu știm unde se duc, poartă câte o hârtie în mână”, a dat Tăriceanu dispoziții. În plus, demnitarul a mai descoperit o problemă pe care a pasat-o la secretarul general. „Doamna secretar general, vă mai întreb un lucru: v-ați gândit vreun moment că afluxul de vizitatori din Parlament va duce rapid la uzura tuturor covoarelor pe care se derulează parcursul vizitelor? Nu e numai costul problema. Interesați-vă dacă în România mai puteți să refaceți sau nu să refaceți, să fabricăm din nou covoarele de dimensiunile care sunt în Parlament. Pentru că, dacă nu, probabil că 27 nu, nu știu unde s-au făcut, nu sunt la curent cu lucrul ăsta, dar puneți-vă problema ce faceți când se uzează și o să arate rău și vor trebui înlocuite. Că mochetă exista și atunci și nu au pus mochetă din considerente de ordin estetic”, a spus Tăriceanu.
Senatorul Nicolae Marin a propus ca toată lumea, de la parlamentar, vizitator, angajat să poarte un ecuson în piept să poată fi identificat „fără să-l apuci de mânecă să-l întrebi cum te cheamă”.