Două propuneri UDMR privind autonomia maghiară, respinse de Senat după 16 ani

Sursa foto: EVZ

Două proiecte ale UDMR privind autonomia maghiară, depuse în urmă cu 16 ani în Parlament au fost respinse marţi de Senat.

Aşadar, Senatul a respins, marţi, propunerea legislativă privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România şi propunerea legislativă privind Legea cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale, acte normative iniţiate de foşti parlamentari UDMR, în 2004.

Decizia senatorilor cu privire la proiectele legate de autonomie a venit după scandalul iscat săptămâna trecută, când, din cauza epidemiei de coronavirus, un proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc a trecut tacit de deputaţi.

Senatorii au votat în favoarea rapoartelor de respingere ale celor două proiecte, întocmite de Comisia de administraţie a Senatului în noiembrie 2004, înregistrându-se pentru fiecare dintre ele 121 de voturi pentru şi 9 împotrivă.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Celor două proiecte, iniţiate de foştii parlamentari Kovacs Zoltan, Pecsi Ferenc, Szilagyi Zsolt, Toro T. Tibor şi Sogor Csaba, au fost respinse şi de Camera Deputaţilor, în calitate de prim for legislativ sesizat, în septembrie 2004.

Prima propunere legislativă are ca obiect de reglementare Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, prin crearea bazei juridice pentru înfiinţarea autorităţii administrativ-teritoriale specializate privind gestionarea problemelor comunităţii maghiare din România, care include păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

Propunerea legislativă privind Legea cadru autonomiei personale a comunităţilor naţionale prevede reglementări cu privire la instituirea autonomiei personale a comunităţilor naţionale, potrivit căreia o minoritate naţională care a întreţinut relaţii strânse cu statul român o perioada îndelungată are dreptul de a înfiinţa instituţii proprii de autoguvernare la nivel local şi naţional cărora le sunt stabilite competenţele şi atribuţiile specifice autoguvernării, organele de conducere actele ce pot fi adoptate precum şi crearea unor unităţi administrativ-teritoriale cu statute speciale, informează Agerpres.