Semnal de alarmă tras de cercetători. Cel mai pescuit pește din lume este în pericol

Semnal de alarmă tras de cercetători. Cel mai pescuit pește din lume este în pericol Sursa foto: flickr.com

Schimbările climatice afectează una dintre cele mai comune specii de pești din întreaga lume, sardinele.

Dimensiunea acestor specii de pește, printre cele mai pescuite din lume, a început să se reducă din ce în ce mai mult. Conform unui studiu realizat luni Institutul Francez de Cercetări privind Exploatarea Mării (IFREMER) acest lucru se datorează modificărilor mediului înconjurător, dar și a reducerii surselor de hrană. Studiul a fost realizat în Marea Mediterană,  iar concluziile sale au fost prezentate de cercetători.

Sardinele reprezintă, conform cercetătorilor o verigă esențială a lanșului alimentar din oceanul planetar. Începând de la jumătatea anilor 2000, mărimea lor a scăzut considerabil, ajungând, în medie, de la 15 centimetri la 11 centimetri. Cercetările au arătat că nici pescuitul, nici prădătorii naturali, nici vreun virus nu s-au aflat la originea acestor schimbări, ci mai degrabă alimentaţia lor.

„Imaginile din satelit arată cu claritate o scădere a cantităţii de microalge, la jumătatea anilor 2000, care a fost de până la 15%”, susține Jean-Marc Fromentin, cercetător la filiala deţinută de IFREMER în oraşul Sete.

Ne puteți urmări și pe Google News

Acesta a precizat că s-a constatat o scădere a mărimii celulelor planctonice.

„Aceste modificări ar rezulta din importante schimbări de mediu la nivel regional, care se traduc printr-o scădere a nutrimentelor aduse de fluviul Rhone, modificări ale circulaţiei atmosferice şi oceanice, precum şi o creştere globală a temperaturii cu 0,5 grade Celsius în ultimii 30 de ani asociată schimbărilor climatice”, au arătat cercetătorii IFREMER.

Sursa foto: pxhere.com

Un experiment inedit

Studiul are la bază un experiment inedit, într-un mediu controlat în largul mării. În total, 450 de sardine au fost repartizate în opt bazine pentru a testa efectul mărimii şi al cantităţii de hrană asupra supravieţuirii, creşterii şi efectivelor lor.

„Am fost surprinşi de efectul foarte important al mărimii surselor de hrană. O sardină care primeşte hrană de talie mică are nevoie de o porţie dublă pentru a creşte la fel ca o sardină care primeşte hrană de talie mare, a precizat Claire Saraux, fostă cercetătoare la IFREMER şi angajată în prezent la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).

Cercetarea a arătat că atunci când primesc hrană de talie mică, sardinele îşi consumă prada prin „filtrare”, prin intermediul branhiilor. Acest lucru implică un înot susţinut pentru o perioadă de timp destul de îndelungată.

Când beneficiază de alimente de talie mare, sardina înghite prada una câte una, ceea ce necesită un timp de înot susţinut mult mai puţin îndelungat şi, deci, un consum mai mic de energie. Astfel, sardinele hrănite cu cantităţi importante de alimente de talie mai mare au ajuns la mărimi similare cu cele ale sardinelor care erau pescuite înainte de anul 2008.