Semnal de alarmă pentru medicii de familie: Aveți grijă ce prescrieți pacienților cu COVID. Specialiștii de la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, din Capitală, se confruntă, de la începutul acestui an, cu un fenomen mai puțin obișnuit. Numărul bolnavilor infectați cu coronavirus care ajung în camerele de gardă a scăzut simțitor, chiar și cu 30 de procente, oferind astfel un respiro medicilor. Însă, pe de altă parte, cazurile sunt din ce în ce mai grave! Care este explicația!

Explicațiile acestor îmbolnăviri severe sunt două, în opinia doctorului infecționist Adrian Abagiu: întârzierile cu care pacienții se prezintă la spital în speranța că boala va trece de la sine, dar și tratamentele, inadecvate pentru debutul bolii, recomandate de unii medici de familie celor infectați cu virusul COVID-19.

Cu 30 la sută mai puțini bolnavi de coronavirus în camera de gardă

Până de curând, camerele de gardă de la ”Matei Balș” erau sufocate, ba chiar se aflau în pragul colapsului din cauza numărului extrem de mare de bolnavi aduși cu salvările la unitatea de primiri urgențe. Aceasta devenise o secție suplimentară în care oamenii așteptau și 72 de ore să ajungă pe un pat din spital. Doar pe o gardă, erau internați minimum 30 de pacienți, cei mai mulți în stare gravă.

În această perioadă, însă, unitatea medicală din Capitală aflată în ”rețeaua COVID” stă bine la capitolul examinări și internări pacienții infectați cu coronavirus, dacă sunt luate ca punct de referință doar cifrele. Și asta pentru că numărul celor care cer suport medical de la infecționiști a scăzut la cel mult 20 de internări pe zi. Undeva la 55 de pacienți înregistrați pe durata ultimelor trei zile, mai exact. În procente, o scădere de aproximativ 30 la sută.

Este o veste excelentă care te poate duce cu gândul la eficiența măsurilor aplicate pentru limitarea transmiterii virusului.

Pacienți mai puțini, dar cu forme mult mai severe ale bolii

Din nefericire, există și o parte mai puțin bună a acestei situații, care ar fi putut fi evitată, și căreia infecționiștii i-au și descoperit cauzele: starea de sănătate a bolnavilor care ajung la urgență este mult mai gravă!

De ce? Cum se explică faptul că sunt pacienți mai puțini, dar cu simptome mult mai grave care necesită dublarea dozei de oxigen pentru a fi ventilați? E vorba de vreo altă mutație a virusului? Ei bine nu!

Una dintre explicații este aceea că pacienții vin în ultima clipă la doctor, de frică, din ignoranță sau crezând că boala trece de la sine.

Abia când văd că lucrurile scapă de sub control, răstimp în care poate s-au și tratat ”după ureche”, din proprie inițiativă, vin la spital. Însă boala este deja instalată într-un grad foarte avansat care le pune viața în pericol.

”Aceste tratamente fac mai mult rău pacienților. Le scade imunitatea, le agravează boala și crește riscul de evoluție severă”

O altă cauză a acestui fenomen cu care se confruntă infecționiștii este, spun specialiștii, intervenția unor medici de familie. Crezând că fac un bine, că reduc sau opresc efectele bolii, medici de familie prescriu pacienților imediat după diagnostic tratament cu cortizon (dexametazonă sau medrol).

În această fază a bolii sunt indicate medicamentele antivirale, nu cortizonul care scade imunitatea și astfel crește șansa de înmulțire a virusului și deci de evoluție severă.

Medicul specialist Adrian Abagiu de la Institutul Național de Boli Infecțiose ”Matei Balș”(1)

”Din discuțiile pe care le avem cu pacienții aflăm că, imediat după diagnosticul pozitiv, medicul de familie le-a prescris printre medicamentele despre care credeau că pot opri evoluția bolii și preparate cortizonice: dexametazoă și medrol. Recomandarea nu e neapărat binevenită pentru că, prescrise în faza inițială, aceste tratamente fac mai mult rău. Scad imunitatea, permițând o înmulțire mai intensă a virusului și deci evoluția către forme severe.

De aceea, fac alături de colegii mei infecționiști un apel către medicii de familie, colegii noștri: vă rog, nu mai prescrieți cortizonice pacienților ce au COVID, cel puțin în primele șapte zile de boală! Pentru că cei care ajung la noi după ce au urmat astfel de prescripții sunt într-o stare foarte gravă. Cortizonul este recomandat doar dacă le scade saturația de oxigen și deci fac afectare pulmonară, moment în care ar fi recomandată internarea în spital”, este apelul doctorului Adrian Abagiu.

”Majoritatea pacienților internați după Anul Nou au necesar mare de oxigen”

Bolnavii internați în această perioadă la ”Matei Balș” au fost, fără excepție, dependenți de oxigen, majoritatea necesitând peste 15 litri pe minut, administrat practic din două surse. De aceea, în acest moment, numărul aparent de paturi libere este constituit din multe paturi la care necesarul de oxigen poate fi asigurat doar din butelii suplimentare. Prezența buteliilor în saloane crește însă riscurile de evenimente nedorite, majoritatea pacienților nefiind familiarizați cu modul în care se manipulează aceste surse de oxigen.

”Avem paturi libere în spital, ceea ce e un lucru extrem de bun, dar majoritatea fără sursă de oxigen din plinte. Pentru că pacienții care vin acum prezintă forme mult mai severe, unii necesitând peste 15 litri pe narine și 15 litri prin mască, numărul real de paturi disponibile este mai mic. Pentru a evita riscurile, celor la care administrăm oxigenul din tuburi li se face un instructaj suplimentar”, a mai spus medicul infecționist Abagiu.

Medicii de familie și farmaciști care trec peste prescripția specialistului

Problema intervenției în prescripțiile specialiștilor pare să fie un obicei pentru unii dintre medicii de familie sau pentru farmaciștii care transcriu rețetele.

Nu o dată, ne-au dezvăluit medici specialiști, rețetele le-au fost înlocuite sau completate eronat cu medicamente total nepotrivite unor boli. Iar cei care au avut de suferit au fost pacienții.

”Am ajuns să chem la control pacienții cu medicamentul în buzunar, să văd ce iau, dacă respectă recomandarea mea. Unii dintre medicii de familie sunt conspiraționiști, negativiști, dacă ne referim strict la COVID-19, și de aceea ori încearcă să temporizeze ajungerea bolnavului la spital, ori îi prescrie ceva ce crede el de cuviință. E total greșit!

De aceea, mulți dintre specialiști scriu pe rețete ”sic volo” (n.r. așa vreau) pentru a insista ca nimeni să nu intervină asupra tratamentului prescris de specialist.

De aceea, e bine ca oamenii să fie foarte atenți atunci când își aleg un medic de familie sau când intră în contact cu farmaciști”, ne-a dezvăluit un medic specialist dermatolog.