Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, susține că atacurile frecvente ale unor persoane cercetate sau chiar condamnate, în urma unor anchete ale procurorilor DNA, au slăbit entuziasmul acestora de a-și face treaba ca în trecut.
La diminuarea entuziasmului procurorilor DNA se adaugă și modificări normative, cele mai importante fiind generate de CCR, în urma cărora mai multe dosare au ajuns să fie clasate, a spus Crin Bologa, la Interviurile Presshub. Mai mult, dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu și totală a tentativei de abuz în serviciu a dus la clasarea a 800 de dosare.
Procurorul-șef al DNA admite astfel că lucrurile nu sunt chiar roz la DNA, dar susține că există destulă voință de luptă a procurorilor în fața marii corupții.
“Perioada debutului meu la conducerea Direcției a coincis aproape cu perioada declarării stărilor de urgență. În această perioadă noi am fost constrânși de decretele președintelui de instalare a stării de urgență să facem anchete penale numai în cauzele apreciate de către procurori urgente sau cele arătate de Decretul prezidențial, și anume acolo unde exista pericol de dispariție a probelor, unde era necesară organizarea unei acțiuni de flagrant sau dosarele cu arestați în cauză. Cu toate acestea, în perioada aceasta de două luni, trei luni și ceva s-a reușit trimiterea în judecată a patru parlamentari, 3 deputați și 1 senator, a unui fost ministru.
Am avut chiar într-o zi trei acțiuni de flagrant reușite în trei cauze. Și de asemenea mai e flagrantul de peste 1 milion și ceva de euro cu bani cash cred că s-ar putea să fie cel mai mare sumă dată cash într-un dosar al DNA. Acolo a fost un dosar mai dificil, pentru că nu aveam banii la dispoziție și cu ajutorul Parchetului General am reușit să facem rost de această sumă pentru ca să ne poată reuși flagrantul. Aceste dosare, ca și altele trimise în judecată, arată că lupta împotriva marii corupții va continua în România și procurorii DNA își vor face datoria și în perioada următoare”.
Crin Bologa a amintit și de faptul că din cadrul instituției au plecat destul de mulți procurori, astfel că, în prezent, există situații în care un singur procuror trebuie să rezolve în jur de 200 de dosare, lucru foarte dificil de făcut.
“Nu o să mă refer la cele câteva luni de când sunt eu procuror-șef, ci la ultimii ani. Acolo se face referire, că am văzut și eu în spațiul public că DNA ar dormi. Într-adevăr în ultima perioadă activitatea DNA a avut de suferit. A avut de suferit, cred eu, și din cauza atacurilor unor persoane cercetate sau condamnate în dosarele DNA, atacuri lansate atât împotriva Direcției, cât și împotriva procurorilor, în mod individual. Acest lucru a făcut ca activitatea procurorilor să nu mai fie făcută cu același entuziasm ca și în anii precedenți, în momentul în care lupta anti-corupție era susținută, cel puțin declarativ, de toate instituțiile statului.
În ultimii ani, activitatea DNA a fost atacată și de persoanele cercetate, de cele mai multe ori pe nedrept, dar și celelalte instituții n-au excelat în a sprijini lupta împotriva corupției. Acest lucru a dus la descurajarea activității procurorilor și gândiți-vă că în anii trecuți au fost afectate legile justiției, s-a încercat masacrarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, lucru care până în prezent nu a reușit. Proiectele de modificare au fost lăsate încă în amorțire, dar încă sunt pe rolul Camerei Deputaților și Senatului. Nu s-a reușit modificarea drastică, în detrimentul cetățenilor cinstiți a acestor coduri, dar în schimb, s-a reușit modificarea legilor justiției, a celor de organizare judiciară, a celor privind statutul procurorilor și judecătorilor”.
Procurorul-șef al DNA a adus în prim plan și un subiect arzător, acela că CCR a limitat colaborarea DNA cu Serviciile de Informații, lucru care a dus la anularea foarte multor probe, constând în înregistrări telefonice, video, audio sau ambientale.
“De asemenea, chiar în acest moment suntem într-o perioadă de evaluare a de strângere a datelor. Au apărut deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu, dezincriminarea parțială a acestuia. Abuzul în serviciu se pedepsește numai atunci când conduita sau norma pe care trebuie să o respecte cetățenii este prevăzută într-un act normativ primar și nu secundar. Dezincriminarea totală a tentativei de abuz în serviciu, împreună cu toate celelalte date, au făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro. Dosare care, dacă CCR nu intervenea, ajungeau în judecată.
O altă decizie a Curții s-a referit la colaborarea dintre DNA și Serviciile de Informații, colaborare care era prevăzută de normele legale și încă mai e prevăzută. Numai că decizia CCR a stabilit că nu se mai pot face înregistrări audio-video, înregistrări ambientale, astfel că au apărut și în practica judiciară decizii care au dus la constatarea nulității absolute a unor astfel de probe. Desigur, practica este neunitară, pentru că există instanțe de judecată care constată că aceste probe sunt valabile”, a declarat Crin Bologa la Interviurile Presshub.