Comisia de control a SRI condusă de senatorul PSD Claudiu Manda a întocmit două rapoarte, ultimul pe activitatea Agenției Naționale de Integritate. Nici raportul pe anul trecut, nici acesta nu au fost citite în plenul reunit al Parlamentului, cu toate că ambele sunt gata și au fost lecturate de membrii comisiei. De asemenea, nu a fost luată o decizie definitivă legată de succesorul lui Claudiu Manda deși acesta, când a fost inclus pe lista pentru Parlamentul European, a anunțat că renunță la funcție.
Claudiu Manda așteaptă prima ședință de plen reunit al Parlamentului să își dea demisia, însă nu vrea să plece înainte ca în același cadru să citească cele două rapoarte ale Comisiei. „Pentru a fi înlocuit de la Comisia SRI, din funcţia de preşedinte, va trebui să fie o şedinţă de plen reunit. Cu demisia mea sau fără demisia mea tot acolo se va ajunge. Mi-aş dori să fiu eu în faţa plenului reunit să susţin primul şi al doilea raport cu argumentele care m-au dus ca şi concluzie la ceea ce scrie în cele două rapoarte”, a declarat, luni, senatorul. El a adăugat că speră că succesorul său „va fi şi mai bun şi mai implicat şi mai determinat decât mine să ducă lucrurile mai departe”.
Până după campania electorală, Claudiu Manda nu renunță la funcția de vicepreședinte al Senatului. „Formal, rămân în funcţie ca şi candidat şi vicepreşedinte al Senatului până trece inclusiv perioada campaniei electorale”, a precizat el.
În raportul de anul trecut, Comisia propune modificarea legii de organizare a SRI, dar cere și accptul Parlamentului pentru a începe o anchetă care să arate câți bani s-au cheltuit pentru interceptările făcute. Potrivit datelor prezentate atunci de Claudiu Manda, în perioada 2005-2016 au fost emise peste 311.000 de mandate de supraveghere, peste 6 milioane de cetățeni fiind interceptați. Din acest număr de mandate, peste 100 ar conține nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 și majoritatea membrilor Guvernului de atunci.
Raportul din acest an al Comisiei, referitor la activitatea Agenției Naționale de Integritate, se referă la trei cazuri: Klaus Iohannis, Eduard Hellvig și Victor Ponta. Potrivit informațiilor, în toate cele trei cazuri, serviciul condus de George Maior a transmis note informative către ANI, fără a fi vizate de Departamentul juridic, inclusiv încadrarea juridică a faptelor. Raportul vorbește de presiunile făcute de fostul director al SRI, George Maior, pentru scoaterea din politică a lui Iohannis și Hellvig și protejarea lui Ponta.