Șefi din poliție, ocoliți de ancheta MAI în cazul agentului pedofil

Șefi din poliție, ocoliți de ancheta MAI în cazul agentului pedofil

Disputa din sânul MAI, dintre Carmen Dan și Bogdan Despescu, fostul șef al Poliției Române, generată de arestarea polițistului-pedofil, Eugen Stan, a condus la o stare de confuzie în sânul oamenilor legii care susțin că adevărații vinovați au fost avansați, unii nici măcar nu au fost cercetați, iar miza scandalului este abaterea atenției opiniei publice de la salarizările polițiștilor, mulți dintre ei fiind nemulțumiți de lefurile încasate

Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne ( MAI) a finalizat verificările la Poliția Română, în cazul pedofilului de la Brigada Rutieră, Eugen Stan, acuzat că a abuzat mai mulți copii și a agresat sexual o femeie.

Faptele, descrise pe larg de „Evenimentul zilei”, au avut loc între anii 1999 și 2018, însă Corpul de Control a avut ca scop verificarea modului de înregistrare și raportare a evenimentelor în cazul situațiilor din anii 2015, 2016 și 2018, în care a fost suspectat polițistul Eugen Stan, precum și modul cum a fost elaborat materialul prezentat de fostul șef al Poliției Române, fostului Prim-ministru al Guvernului României, Mihai Tudose.

În urma analizei făcute de șefii de la Interne 18 polițiști sunt cercetați disciplinar iar opt s-au ales cu atenționări.

Ne puteți urmări și pe Google News

Șefa de la MAI, Carmen Dan, a decis decapitarea unei singure persoane: șeful Poliției Române, Bogdan Despescu. Cea de a doua persoană, care fusese eliberată din funcție, după izbucnirea scandalului, de conducerea IGPR este fostul șef al lui Eugen Stan, Emanuel Rene Vornicu, șef Serviciu Supraveghere Rutieră sectoarele 1, 2, 6 din cadrul Brigăzii Rutiere. În rest, ceilalți ofițeri și subofițeri, considerați responsabili de „evoluția” pedofilului-polițist sunt încă în funcție.

Lider sindical: „Este praf în ochi”

„Așa zisul scandal este praf în ochi.

Dacă erau și alte demiteri, cum a fost în cazul lui Bogdan Despescu, se putea vorbi despre măsuri reale în acest caz. Însă, unii dintre cei vinovați nu numai că și-au păstrat funcțiile, dar au și fost avansați”, susține Emil Păscuț, liderul Sindicatului Polițiștilor (SPR) „Diamantul”.

Păscuț consideră că disputa de la vârful MAI, în acest context, este de natură a abate atenția opiniei publice de la adevăratele probleme cu care se confruntă, acum, polițiștii .

„Avem semnale că, în lipsa sporului de permanență, eli minat de la 1 ianuarie, în ciuda creș terilor anun țate, unii po li țiști au încasat la salariu doar circa 80-100 de lei iar alții au luat mai puțin decât aveau”, a adăugat liderul SPR „Diamantul”.

Șefi ocoliți de sancțiuni

În context, Iulian Surugiu, liderul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), ne-a declarat că lipsa de fermitate a unora dintre șefi a condus la situația în care un pedofil a reușit să îmbrace uniforma de polițist și să continuie să vârșească fapte grave.

De altfel, SNAP l-a acuzat, fățiș, pe chestorul Mihai Vioicu, cel care știa și nu a luat măsuri atunci când Eugen Stan a abuzat sexual de o femeie, pe 10 octombrie 2016. Atunci, pedofilul nici măcar nu a fost introdus în baza de date a poliției, fapt care ar fi putut conduce la descoperirea grozăviilor pe care le-a făcut, dar și pentru prevenirea abuzului sexual asupra altor doi copii, pe 5 ianuarie 2018.

SNAP susține că grav este și faptul că șeful Poliției Sectorului 5, din acea perioadă, comisar șef Giani Cozma, nu se află pe lista celor cercetați disciplinar, deși răspundea de Secția 18, acolo unde a fost înregistrată agresiunea asupra femeii. Giani Cozma a fost mutat, anul trecut, la șefia Sectorului 2 Poliție.

Lista neagră a polițiștilor cercetați

Pe lista celor 18 polițiști față de care Corpul de Control al MAI a propus declanşarea cercetării prealabile și înaintarea unei copii a dosarului penal către Parchetul General sunt:

chestorul șef de poliție Bogdan Despescu, fost inspector general;

chestorul de poliție Mihai Voicu, împuternicit adjunct al inspectorului general;

comisarului șef de poliție Marius Ștefan, împuternicit în funcția de director adjunct al D.G.P.M.B..;

comisar șef de poliție Aurel Ciocârlan, șeful Sectorului 6 Poliție;

comisar șef de poliție comisar şef Adrian Florin Pătru, șeful Secției 22 Poliție;

comisar șef de poliție Ș. G., șeful Serviciului de Investigații Criminale; comisar de poliție A. D., fost șef al Biroului Diverse și Cooperare Operativă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale;

subcomisar de poliție C.I.I., șef Birou Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră;

inspector principal de poliție P.M. din cadrul Biroului Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră;

comisar șef de poliție T. I., șef Serviciu Resurse Umane și doi subaltern de ai săi;

comisar șef de poliție S. I. din cadrul Serviciului Dispecerat din D.G.P.M.B;

patru agenți de la Secția 22 Poliție și comisar șef Emanuel Vornicu Rene, din cadrul D.G.P.M.B.

Șefii de la controlul intern au fost doar atenționați

Printre cei opt atenționați se numără directorul Direcției control intern din cadrul I.G.P.R., comisar șef poliție M.C., adjunctul acestuia, șeful Serviciului verificări interne din cadrul I.G.P.R.- Direcția control inter, comisar șef poliție M.R. șeful Serviciului control intern din Poliția Capitalei și alți trei subalterni ai acestuia și un subcomisar din cadrul Serviciului cabinet, ofițer de serviciu la data de 10 decembrie 2016.

Bogdan Despescu acuză o acțiune premeditată

Fostul șef al Poliției Române, chestorul Bogdan Despescu (foto), a tranmis un mesaj public în care susține că este decis să își caute dreptatea în instanță, după ce a aflat că va fi cercetat disciplinar. Fostul șef al Poliției Române spune că avea informații că urma să fie schimbat din funcție încă de la sfârșitul anușui 2017 și de aceea consideră un „linşaj mediatic” şi tendenţioasă expunerea conform căreia ar fi dispus măsuri tardive în cazul polițistului pedofil.

„Ministrul Afacerilor Interne s-a antepronunţat cu privire la vinovăţia mea, atât la momentul solicitării demisiei mele din funcția de Inspector General, dar și ulterior, cu ocazia intervenţiilor în mass-media”, susține Despescu, care a adăugat:

„Raportul prezintă atât date nereale, prin felul în care sunt argumentate, cât şi informaţii incomplete, de natură a induce în eroare opinia publică”.