Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj dedicate Zilei Naționale în care atrage atenția asupra principiilor care au dus la Unirea din 1918. Magistratul clujean scrie că românii s-au unit în urmă cu 99 de ani în jurul credinței și a dorinței de dreptate. “Numai un stat care respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai poate tine un neam unit”, scrie Dana Gîrbovan în postarea ei. .
“Așa cum, atunci când vorbim despre stat de drept, mereu facem referire la Constituție, așa ar trebui să privim periodic înapoi și să recitim Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, rostită de episcopul Iuliu Hossu la 1 decembrie 1918, pentru a ne înțelege rostul și chemarea ca neam și țară și fundația pe care s-a construit România Mare.
Ideea făurii unui stat pentru români a pornit de la nevoia unui stat în care româii să își vadă recunoscute și apărate drepturile lor. Nu poate exista națiune și stat fără ca drepturile fiecărui individ să fie recunoscute și garantate.
Citind discursul episcopului Hossu și Rezoluția de la Alba Iulia (care este la finalul postării) descoperim că Unirea, care a adus românii împreună într-un singur stat, a fost fondată pe două valori fundamentale - credința și dreptatea -, care se materializează prin recunoașterea și respectarea unor drepturi fundamentale ale tuturor cetățenilor români, indiferent de etnie.
Actul Unirii consacră, astfel, o înșiruire de drepturi fundamentale și ar putea fi surprinzător faptul că, într-un act ce consfințește unirea, se insistă atât de mult pe aceasta.
Esența dăinuirii unui stat, însă, tocmai în aceasta constă: nu există națiune, nu există cu adevarăt unită o țară în care drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean nu sunt cu adevărat garantate și protejate.
Ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Națională proclama următoarele:
1. Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egala îndreptățire și deplina libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4. Desăvârșita libertate de presă, asociere și întrunire; libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând cu fidelitate comisele în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va da posibilitatea țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât, cât să o poată munci el cu familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producției.
6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleași drepturi și avantajii care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus”, s-a scris în punctul III din Proclamația de la Alba Iulia.
Așadar, noul stat român a fost gândit în 1918 cu scopul de a garanta libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean român, indiferent de etnie, motiv pentru care aceste drepturi sunt și înscrise în actul Unirii.
Orice pas inapoi, orice concesie de la apărarea acestor drepturi fundamentale ale omului, înseamnă subminarea fundamentului pe care s-a făcut Unirea și s-a construit noul stat român. Înseamnă, de asemenea, și batjocorirea celor ce și-au dat libertatea și viața pentru ca noi toți să avem azi o țară.
Dacă ne întrebăm, mirați sau cu durere, de ce este neamul acesta atât de dezbinat azi, e bine să nu uităm că România i-a întemnițat și i-a ucis apoi pe cei ce au făcut Unirea. Făuritorii României Mari, care au apucat să mai fie în viață în momentul instaurării comunismului, au fost condamnați la ani de grei de închisoare, unii murind în pușcării și fiind îngropați în locuri unde nici azi nu li se știe mormântul.
“Noul” Stat instaurat de comuniști a fost unul în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu mai valorau nimic, statul având întâietate și supremație asupra cetățenilor, pe care i-au dezgolit de orice drepturi inalienabile.
Dintr-un stat gândit de cei din 1918 a fi în slujba cetățeanului și care să asigure respectarea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să poată prospera, s-a ajuns, după instaurarea comunismului, la o nouă paradigmă, viziunea fiind aceea că cetățeanul servește statul.
La 27 de ani de la căderea comunismului, când încă nu ne-am rupt complet de moștenirea comunistă, e bine ca măcar o dată pe an, în 1 Decembrie, să privim înapoi și să citim actul Unirii, pentru a ne aduce aminte care a fost fundamentul construirii noului stat român și a României Mari: unul în care drepturile și libertățile fiecărui cetățean să fie respectate și protejate. Numai un stat care respectă drepturile și libertățile cetățenilor săi poate ține un neam unit.
La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”