După ce, la finalul lunii martie, SRI şi Ministerul Public au desecretizat şi publicat protocolul de colaborare semnat în anul 2009, Laura Codruţa Kovesi, unul dintre semnatarii documentului, a ţinut să precizeze că actul nu este unul de „colaborare”, ci de „cooperare instituţională”.
Numai că actuala şefă a DNA este contrazisă chiar de la raportul ei de activitate întocmit la fi nalul celor două mandate la conducerea Parchetului General, unde scrie că a fost vorba de „colaborare şi cooperare” cu SRI. Ba mai mult, în raportul de activitate pentru anul 2011, Kovesi recunoaşte că au existat întâlniri regionale ale procurorilor, dar şi ale judecătorilor, la care au participat reprezentanţi ai SRI.
În urmă cu o săptămână, în data de 3 aprilie, Laura Codruţa Kovesi a ţinut să facă precizări despre protocolul de colaborare cu SRI semnat în februarie 2009 de ea, Florian Coldea, George Maior şi Tiberiu Niţu. Actuala şefă a DNA a specificat, într-un interviu la Europa FM, că „protocolul cu SRI nu e unul de colaborare, ci de cooperare instituțională”. Specificaţie este importantă în condiţiile în care legea interzice colaborarea magistraţilor cu serviciile secrete, dar nu spune nimic despre cooperarea instituţiilor.
Numai că, actuala şefă a DNA este contrazisă chiar de raportul ei de activitate de la finalul celor două mandate de Procuror General (2006-2012). La pagina 22 a raportului, care este public, scrie: „Luarea măsurilor necesare implementării Hotărârii CSAT nr. 69 din 28.06.2010 privind combaterea evaziunii fiscale, prin colaborare şi cooperare reciprocă cu toate instituţiile prevăzute în hotărâre în scopul identificării principalelor caracteristici ale fenomenului evaziunii fiscale, stabilirii priorităţilor, organizării operaţiunilor şi evaluării performanţelor”.
Hotărârea CSAT nr. 69/28.06.2010 este cea prin care evaziunea fiscală a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională şi care a permis SRI interceptarea pe mandate de siguranță națională a oamenilor de afaceri. Practic, Kovesi recunoaşte în propriul raport de activitate că a colaborat cu SRI, dar şi că a stabilit priorităţile în lupta împotriva evaziunii fiscale cu ajutorul aceluiaşi serviciu secret.
Procurorul Kovesi îşi stabilea priorităţile cu avocaţii
În acelaşi raport, actuala şefă a DNA mai recunoaşte un fapt foarte grav, şi anume faptul că Parchetul General şi-a stabilit priorităţi comune împreună cu alte instituţii ale statului. „Au fost încheiate protocoale cu principalii parteneri instituţionali, urmărindu-se modernizarea schimbului de informaţii, pentru a realiza priorităţi comune şi o evaluare comună bazată pe rezultatele judiciare ale cauzelor.
Astfel de protocoale au fost semnate cu Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor, Serviciul Român de Informaţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Apărării Naţionale, Consiliului Concurenţei, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Consiliul de Mediere”, scrie la pagina 11 a Raportului de Activitate pentru perioada 2006-2012. Practic, procurorii coordonaţi de Kovesi îşi stabileau obiective comune cu SRI, dar şi cu avocaţii, cei care ar fi trebuit să îi apere de cetăţeni fix de acuzaţiile oamenilor lui Kovesi.
Întâlniri regionale cu SRI pentru a crea o reţea de procurori specializaţi
În Raportul de activitate pentru anul 2011, Laura Codruţa Kovesi mai recunoaşte un fapt de care a fost acuzată în ultima perioadă: organizarea unor întâlniri regionale a procurorilor la care au participat şi ofiţeri SRI. „În anul 2011 au fost organizate întâlniri regionale, în domeniile de activitate în care procurorul general al Perchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus crearea unor reţele de procurori specilizaţi, precum şi în domeniile: criminalistică, practică judiciară unitară. La aceste întâlniri au participat toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, Poliţia Română, Poliţia Română de Frontieră, Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, dar şi cu organizaţii profesionale ale magistraţilor, şi nu în ultimul rând cu participarea judecătorilor”, scrie în document, care este de asemenea public.
Procurorii aveau acces la toate datele românilor
Tot în anul 2011, Kovesi, în calitatea sa de Procuror General, a încheiat mai multe protocoale prin care practic avea acces nelimitat la datele românilor. „Conform Protocolului de colaborare cu MAI s-a extins accesul procurorilor la aplicaţiile/ bazele de date aparţinând I.G.P.R., I.G.P.F., Direcţiei permise şi înmatriculări, Oficiul Român de Imigrări şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. La sfârşitul anului 2011 erau creaţi şi gestionaţi 1.110 utilizatori pentru fiecare din cele 15 aplicaţii şi baze de date necesare desfăşurării activităţii Ministerului Public, la toate nivelurile ierarhice ale Ministerului Public. Extinderea accesului s-a făcut pentru un număr similar de procurori şi la bazele de date ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, scrie în propriul său raport de activitate.