Fostul consilier al premierului spune că: „SIPA a fost construită pentru a controla Justiția”
Istoricul Marius Oprea ne-a povestit cum a ajuns SIPA un serviciu atât de temut și controversat. Fost consilier al premierului Călin Popescu-Tăriceanu, Oprea susține că serviciul a fost creat în jurul celor mai răi dintre foștii securiști și că la ideea dosarelor de magistrați s-a ajuns tocmai pentru a controla Justiția. „A fost construită de Adrian Năstase și folosită de Băsescu”, concluzionează istoricul.
În anul 1990, Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), structură militară, a trecut din subordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Justiției. În anul 1991, în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, a fost înființat Serviciul Independent Operativ (SIO) a cărui activitate era axată în exclusivitate pe prevenirea evenimentelor din penitenciare, fiind obținute informații referitoare la amenințări la adresa siguranței naționale din mediul de detenție. „În acel moment în noua structură au fost încadrați cei mai duri dintre foștii securiști, cei care făcuseră foarte mult rău înainte de ’89. Dosarele lor conțineau lucruri atât de grave încât nu au putut fi luați nici măcar în nou creatul SRI. Vreo 200 de foști securiști au fost angajați la noua structură”, ne-a spus istoricul Marius Oprea.
Primul mare scandal provocat cu informații SIPA: Țigareta 2
Ne puteți urmări și pe Google News
În 1997, conducerea Ministerului Justiției a considerat oportună transformarea SIO într-o unitate de sine stătătoare sub titulatura de Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA). Serviciul Secret al Ministerului Justiției a fost creat inițial ca o structură de contraiformații din mediul penitenciar. Numai că la sfârșitul anilor ’90 cuiva îi vine ideea că această structură poate fi folosită și la crearea unor dosare pentru magistrați și persoane publice. „Totul a pornit de la un lider PDSR din acea vreme. Ei primiseră foarte multe sponsorizări de la mafia arabă din România, dar unii dintre arabi fuseseră închiși. Așa că au apelat la ofițerii din SIPA pentru a-i determina pe cei arestați să nu spună care erau adevărații destinari ai banilor, ci să îi indice pe liderii care îi încurcau. Așa au apărut scandalurile din jurul lui Dorin Marian și Dragoș Constantinescu prinvind implicarea în Țigareta 2. Informația pornise din penitenciar, dată de arabi. Atunci a fost primul mare scandal aruncat pe piață cu ajutorul SIPA”, își amintește istoricul. Și totuși cum se explică controlul PDSR-ului în condițiile în care țara era condusă de CDR? „Ca să înțelegeți cât conduceau ei, vă redau o replică a unui lider PSD care vorbea cu un ministru CDR la recepția de 1 decembrie de la Cotroceni: «Voi nu știți nici să furați! Cum să conduceți o țară?». Atunci am înțeles și că ei încă aveau puterea în mână”.
„Năstase a construit SIPA și a folosit-o Băsescu”
Lucrurile privind activitatea SIPA s-au agravat după ce la Ministerul Justiției a ajuns Rodica Stănoiu, care l-a numit la conducerea serviciului secret pe Marian Ureche. „Ureche a fost unul dintre cei mai siniștri securiști ai acestei țări. În 1969, el l-a anchetat pe Ioan Petru Culianu, filizoful român care a fost asasinat în America în 1991. În 1983 se ocupa de operațiune Europa Liberă și a băgat la închisoare 28 de oameni, mulți dintre ei având vina că ascultau celebru post de radio. El este cel care a început să construiască metodic dosare magistraților și politicienilor pentru a-i șantaja. Cred că este evident pentru toată lumea că el era acolo cu avizul lui Adrian Năstase. Practic Năstase a construit arhiva SIPA pentru a avea control asupra Justiției, într-o perioadă în care se credea veșnic. Ironia face că SIPA a fost construită de el și folosită de Băsescu”, ne-a spus Marius Oprea.
Protocoalele DNA-SRI au apărut după închiderea SIPA
Tot el ne-a vorbit și despre interesul Binomului față de acest serviciu. „SIPA dădea înainte de desființare informații către toate instituțiile, depinde pentru cine era de interes un dosar. Inclusiv pentru SRI. Așa că înainte de desființare cei din SRI aveau acces legal la informațiile și bârfele culese de cei care le fuseseră colegi înainte de ’89”, ne-a spus cel care a inițiat închiderea acestui serviciu secret. În 2006, SIPA și-a încetat activitate și dosarele strânse de-a lungul timpului au fost depozitate într-o arhivă. „Atunci au început să apară celebrele protocoale între DNA și SRI. Pentru că nu mai aveau acest serviciu secret care putea compromite orice magistrat în orice moment prin declarații luate de la diverși infractori aflați în arest”, ne spune Marius Oprea. Tot el spune că este foarte simplu de văzut dacă din arhivă au dispărut dosare în ultimii 10 ani. El susține că cei care conduseseră SIPA aveau un opis al dosarelor care se aflau în arhivă, acesta fiind realizat înainte de închiderea serviciului și înființarea celebrei comisii. „Dacă se vrea aflarea adevărului este simplu. Acel opis trebuie să mai existe și se poate compara cu ce dosare existau în arhivă când a preluat Macovei conducerea minisiterului și ce dosare mai sunt acum”, ne-a declarat istoricul.
Cum poate scăpa Justiția de magistrații șantaja
Și totuși care este soluția de a ieși din această situație și de curăța justiția de oameni șantajabili? „Această arhivă ar trebui administrată după modelul CNSAS-ului. Fiecare magistrat aflat în evidențele SIPA să aibă acces singur să își studieze dosarul și în funcție de ce află din el să acționeze mai departe. Spre exemplu dacă află că un coleg sau mai mulți dădeau informații false despre el poate merge la CSM să ceară retragerea acelor oameni din magistratură. Pentru că inclusiv cei care au dat informații sunt șantajabili. Așa cred că se poate curăța Justiția de oameni șantajabili”, ne-a explicat istoricul. Acesta propune și o dată când cercetătorii să poate avea acces la arhiva SIPA: „Se poate stabili un termen, ca peste 20-30 de ani, de exemplu, ea să poată fi consultată. Trebuie să treacă un număr de ani astfel încât niciunul din cei aflați în dosare să nu se mai fie în viață”.
Recomandările noastre
