Se cere AMÂNAREA oricărei decizii în ceea ce priveşte Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură operativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției. În conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, SIIJ, are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Procurori şi judecători din CSM cer public amânarea luării unor decizii în ceea ce priveşte Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi aşteaptă publicarea rapoartelor GRECO şi Comisiei de la Veneţia, precum şi organizarea unei dezbateri publice asupra activităţii secţiei, se arată într-o poziţie publică a unora dintre procurorii şi judecătorii din CSM, dată astăzi publicităţii, infomrează Agerpres.

Cine semnează documentul

Semnatarii acestui document sunt Andrei Nicolae Solomon, procuror, vicepreşedinte al CSM, Andreea Anamaria Chiş, judecător, membru al CSM, Mihai Bălan, judecător, membru al CSM, Bogdan Mateescu, judecător, membru al CSM, Cristian Ban, procuror, membru CSM, Florin Deac, procuror, membru CSM şi Tatiana Toader, procuror, membru CSM. 

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Care a fost motivul acestei reacţii publice

Aceştia arată că, în contextul emiterii comunicatului preşedintelui CSM la data de 21 iunie 2019, prin care s-a afirmat că programarea şedinţelor s-a realizat luând în considerare disponibilitatea de participare a membrilor şi asigurarea integrării participării la şedinţele Plenului în agenda zilnică, "nici unul dintre membrii procurori nu a fost consultat cu privire la data organizării şedinţei de plen sau la conţinutul ordinii de zi".  "În mod repetat, atât în cadrul unor discuţii informale, cât şi în mod oficial, semnatarii prezentului comunicat au solicitat preşedintelui CSM stabilirea unui calendar previzibil al şedinţelor de Plen într-o zi a săptămânii care să asigure, pe cât posibil, prezenţa tuturor membrilor şi folosirea unor criterii uniforme de stabilire a ordinii de zi în raport de lucrările înregistrate pe rolul Consiliului", se arată în document.

"Discuţiile menţionate au avut loc cu atât mai mult cu cât, în numeroase situaţii, stabilirea datei de desfăşurare a şedinţei Plenului şi a ordinii de zi aferente a fost de natură să determine adoptarea uneia sau alteia din soluţiile cuprinse în hotărârile Consiliului, raportat la disponibilitatea sau, dimpotrivă, imposibilitatea de participare a unor membri. Menţionăm că pe ordinea de zi a şedinţei menţionate au fost înscrise trei puncte care privesc activitatea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie", se mai arată în poziţia publică.

"Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, cele două organisme ale Consiliului Europei au solicitat autorităţilor române desfiinţarea acestei Secţii, apreciindu-se că aceasta este un instrument suplimentar pentru intimidarea şi exercitarea unor presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor"

 "Aşadar, rezultă că la nivel internaţional au crescut îngrijorările organismelor internaţionale referitoare la încălcarea independenţei autorităţii judecătoreşti şi a împiedicării luptei împotriva corupţiei, generate de existenţa şi activitatea acestei Secţii. De asemenea, şi pe plan intern au fost formulate în mod repetat îngrijorări de către o parte a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cu reprezentativitate semnificativă, precum şi de o parte covârşitoare a magistraţilor din România", mai notează cei şapte magistraţi din CSM. 

"În acest context, solicităm public urgentarea traducerii şi aprobării publicării celor două rapoarte. Asumarea acestei poziţii, întărită de neparticiparea noastră la lucrările Plenului din data de 24 iunie, este rezultatul unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesităţii respectării independenţei justiţiei, al cărei garant este Consiliul Superior al Magistraturii, exigenţă ce primează în raport cu exercitarea celorlalte atribuţii ale acestuia", potrivit documentului transmis presei.