Editura Evenimentul si Capital

România a dat NAȘTERE unei MIȘCĂRI care are MILIOANE de ADEPȚI. Istoria NEȘTIUTĂ a MAESTRULUI Bicsérdy Béla

Autor: | | 4 Comentarii | 11897 Vizualizari

Acum câțiva ani, dacă spuneai cuvintele „vegetarian” sau „vegan”, lumea se uita mirată la tine, cerându-ți din priviri explicații suplimentare. Dar răsfoind cărțile de istorie, observăm că moda alimentară care la nivel mondial are de la o zi la alta tot mai mulți adepți își are unul dintre izvoare pe teritoriul României. Mai exact la Făgăraș, în inima proaspăt apărutei România Mare.

Secta veganilor din anii ’20, pentru că a fost vorba de o sectă în toată puterea cuvântului, cu Dumnezeul lor, profetul cuvenit și dogme, s-a născut în jurul unui perceptor de taxe, Bicsérdy Béla, care, la 48 de ani, a observat că dacă mănâncă doar vegetale crude și face exerciții fizice se vindecă de sifilis, îi crește părul la loc și trei dinți pierduți în anii în care nu a trăit sănătos, îi răsar ca prin minune. În perioada 1925-1930, după unele surse, personajul nostru ar fi strâns 120.000 – 150.000 de adepți.

Bicerdismul, o teorie reînviată după 100 de ani

Béla Bicsérdy s-a născut în 1872, la Budapesta, dar revelația tratamentului prin vegetale îl găsește în Făgăraș, ca lucrător la colectarea de taxe. În ultimii ani, când teoriile alimentare vegan, raw-vegan și vegetariene au câștigat teren, cărțile sale au fost șterse de praf și retipărite, mai ales în Ungaria, țară pe care Bicsérdy a iubit-o.

Povestea vieții lui e diferită în sursele pe care le-am consultat, așa că le vom combina pe cele semi-oficiale cu povestea spusă de el în „Cartea vieții”, un volum de 1.500 de pagini. Când avea 20 de ani s-a îmbolnăvit de sifilis. Ar fi încercat să scape de boală timp de 16 ani. Nereușind, a avut o revelație, în ziua de Crăciun a anului 1912, s-a simțit „maestru” și din acel moment viața sa devine un amalgam de religii băgate ca într-un shaker de sucuri. Renunță la orice mâncare fiartă, coaptă sau prăjită, la orice aliment de origine animală, cu excepția laptelui crud și își dedică zilele activităților sportive. În 1922, când a împlinit 50 de ani, doboară recordul mondial la ridicat greutăți de la piept, lucru consemnat în Cartea Recordurilor. De-a lungul vieții avea să mai doboare diverse recorduri.

În 1921, începe o serie de conferințe prin România și Ungaria, electrizând masele. Dormea doar 2 ore pe noapte. Putea vorbi ore în șir, recordul său fiind o conferință de 83 de ore, fără întrerupere. Unii estimează că „secta” sa, Bicerdistă, avea peste 120.000 de adepți, dar cifra reală se pare că s-a învârtit în jurul a 10.000. Oricum, un număr uriaș pentru acea perioadă!

La un moment dat se mută cu familia pe insula Ada-Kaleh (insula de pe Dunăre, scufundată, în 1970, când s-a construit Barajul Porțile de Fier), unde sedimentează în cărți teoria sa religioasă. La începutul anilor ’30, începe să piardă adepți, după ce mai multe decese sunt legate de curele alimentare pe care le propăvăduia. Căderea sa în uitare a fost bruscă și în câțiva ani nimeni nu mai știa nimic de soarta sa.

Înainte de a da cuvântul unor oameni care au studiat fenomenul, Mihaela Bucin și Ștefan Borbely, trebuie spus că în Bicsérdy Béla găsim toate ingredientele „profeților” moderni: amestec de elemente din mai multe religii, „obligatorii” fiind cele din creștinism și hinduism, consumul exclusiv de vegetale crude, recomandat în baza unor studii pe care nu le văzuse nimeni și a unor pilde culese din cele mai la îndemână teorii.

Mihaela Bucin a scris un text remarcabil, „Colonia bicerdistă de pe Ada-Kaleh”, pentru site-ul corbiialbi.ro. Din el am cules câteva informații, cuprinse în această pagină.

Ironia sorții: văduva părintelui veganului s-a măritat cu un măcelar

Românii sunt prezentaţi (în cărțile și conferințele lui Biscerdy Béla-n.n.) ca îndeobşte: inferiori, dezorganizaţi şi corupţi, păcătoşi care vor suporta pedepse binemeritate, atât pentru împărţeala de la Trianon, cât şi pentru că autorităţile româneşti l-au luat la bani mărunţi pe „meşter”, suspectându-l de şarlatanie. Aşa că în anii 1930 acesta se refugiază în Ungaria – iar la apariţia sovieticilor pleacă şi de aici.

Doctrina bicerdistă e destul de complicată, dar nici viaţa personală a „meşterului” nu e imaculată sau conformă ideilor morale şi etice pe care el le propagă în public. De exemplu, a avut cinci neveste! Primele două au murit, de a treia a divorţat.

A patra era fiica unui bogat fabricant de caşcavaluri din Elveţia, strămutat în Ungaria. Şi de această elveţiancă (devenită mai întâi adeptă, apoi secretară, apoi consoartă de „meşter”) divorţează.

Ultima soţie nu apreciază doctrina înţeleptului vegan – dovadă şi faptul că, după moartea acestuia, se mărită cu un măcelar. A avut doi copii: o fată care a îmbrăţişat şi ea vegetarianismul crudivor, la maturitate s-a întors în Transilvania – unde (se pare) autorităţile române au condamnat-o şi probabil a murit în închisoare. A avut şi un băiat, care însă n-a dat doi bani pe teoriile tatălui său”.

Cinci adepți au murit prin înfometare

… Şi aşa, în 1925, în plină glorie, Bicsérdy Béla îşi ia familia şi se mută din Făgăraş în pitoreasca şi exotica insulă Ada-Kaleh. De aici, în anul următor, călătoreşte cu vaporul pe Dunăre până la Budapesta, unde e întâmpinat de un puhoi de oameni, de ziarişti, de simpatizanţi şi de opozanţi şi chiar de echipa cu cameră de luat vederi a jurnalelor de film. Dar gloria „meşterului” începe să pălească atunci când cinci persoane care duc la extremă învăţătura sa, mor prin înfometare.

Sătul de trageri la răspundere şi de atacurile presei, Bicsérdy se retrage la Ada-Kaleh. Autorităţile româneşti îi urmăresc însă activitatea „profetică” şi, obosit de hărţuială, în 1930 pleacă definitiv în Ungaria. Rămâne aici până în 1944, apoi – presimţind că lucrarea sa de schimbare a lumii va fi tot mai puţin tolerată de vremurile ce urmau să vină – împreună cu soţia şi cu un grup restrâns de adepţi, pleacă în Germania. Nerecunoscătoare, mulţimea care cu câţiva ani în urmă îi sorbea vorbele, îi călca pe urmele vegetariene şi îi păroslăvea profeţiile, acum îi răvăşeşte casa şi îi împrăştie biblioteca de mii de volume. Colac peste pupăză, „meşterul” cade din trenul ticsit cu refugiaţi şi îşi rupe oasele. Trăieşte un timp în Germania, în condiţii mizere, apoi emigrează în America unde, la Billingsben, Montana, în 1951, îşi dă obştescul sfârşit.

Sunt multe legende despre moartea lui Bicsérdy, cea mai autentică mi se pare cea care spune că a murit postind. Adică a murit de foame – acum fie că n-a vrut, fie că n-a avut ce să mănânce. Dar sunt şi legende care spun că în America „meşterul” a pus bazele unei biserici şi unul dintre convertiţi l-a împuşcat în cap.

Retras pe Ada-Kaleh, „maestrul” verziturilor își câștigă traiul vânzând dulcețuri

În lucrarea tipărită la Arad, dar scrisă pe Ada-Kaleh, în 1928, şi intitulată „Cartea vieţii şi puterea forţei gândurilor”, la paginile 24-25, Bicsérdy scrie câteva rânduri şi despre viaţa lui pe insulă. De fapt, “colonia bicerdistă” se vede a fi foarte redusă şi nu face casă bună cu condiţiile din acest mic Orient de pe Dunăre, departe de a fi asemănător Paradisului originar despre care “meşterul” vorbeşte adesea în cărţile sale:

„Adevărul este că trăim într-o casuţă turcească, cu camere joase, în stare destul de rea, cumpărată cu 55 de mii de lei. Primele două încăperi au fost ocol pentru oi. Cu mâinile noastre – neavând posibilităţi să angajam meseriaşi – şi folosind 60 de saci de ciment şi 2500 de kg de var, am pus căsuţa la punct, spre marea mirare a turcilor băştinaşi. Despre recolta bogată de struguri (despre care scriau ştiri exagerate gazetele vremii, spre necazul „meşterului”) numai atât: sunt vreo două gropi cu viţă uriaşă şi bogăţie de frunze, dar struguri niciodată nu rodesc din cauza apei multe din sol (…). Pe insulă, în afară de turcii sărăciţi, pescari şi barcagii, mai trăiesc şi două familii de unguri: cea a judecătorului pensionar dr. Lesnyovsky şi cea a fotografului Meggyesi. Aceştia locuiesc însă departe de noi, îi văd de la depărtare cam de două ori pe an. Toate cele de trebuinţă sunt aduse pe insulă de la Orşova, care e la 5 km, sau de la Turnu Severin, care e la 25 de km, astfel toate sunt mai scumpe aici cu 25 %. Aşa că toţi cei din casa mea trebuie să lucreze: eu îmi petrec o parte a zilei scriind şi pictând, soţia face şi ea obiecte decorative, la care o ajută cu îndemânare şi fiica mea. În plus, ele pregătesc şi vestitele conserve din fructe de Ada-Kaleh, pentru populaţia nevegetariană. Materia primă ce constă în zmeură şi mure, o cumpără de pe celălalt mal al Dunării. Trandafirii pentru dulceaţă cresc chiar aici, pe insulă. Ele mai lucrează şi perne decorative pentru divanuri, pictate manual, într-un cuvânt lucrăm toţi din greu pentru a trăi şi pentru a ne putea procura lemnele de foc pentru iernile al căror vânt nu e uşor de îndurat aici”.

Criticul Ștefan Borbely a studiat și el fenomenul bicerdismului, fiind atras mai ales pentru că e fășărășan și expansiunea numărului de adepți ai lui Bicsérdy este legată de acest oraș. În continuare reproducem câteva fragmente din textul „Ardelenii și vegetarianismul. Un făgărășan uitat: Bicsérdy Béla”, parte din culegerea „Transilvania din cuvinte”, antologie întocmită de Irina Petraș în cinstea Centenarului.

Borbely face și o analiză atentă a „religiei” lui Béla Bicsérdy, pentru că teoriile lui despre viață nu s-au rezumat numai la a recomanda mâncatul de mere. Pentru a înțelege „hățișurile” din mintea acestui autentic strămoș al mulltor teorii moderne vă recomandăm să vă aplecați asupra textului integral. Un singur exemplu: Bicsérdy credea în darwinism pentru că maimuțele sunt vegetariene și e evident că asta e originea noastră!

Adevărul Profetic despre Noua Venire a Christului vegetarian

Ceea ce trebuie spus din capul locului este că bicerdismul n-a fost o mişcare graduală, organică, dezvoltată cumpătat, cărămidă peste cărămidă, aşa cum se ridică marile construcţii. Dimpotrivă, a fost o explozie personală şi socială intempestivă, exacerbată, susţinută cu majuscule intolerante şi cu exclusivisme, cam în matricea stilistică a avangardiştilor dispuşi să calce în picioare toate ruinele decadentei civilizaţii burgheze, pentru a anunţa Adevărul Profetic despre Noua Venire a Christului vegetarian, care va face ca lumea să reintre pe făgaşul cosmic primordial, al Legii, prefigurând apariţia unei noi umanităţi izbăvite, conştiente de menirea sa. Nu întâmplător, ideologia vegetariană propovăduită de „profetul de la Făgăraş” îi va călca pe mulţi pe nervi, publicaţiile polemice neîntârziind să apară. Dintre acestea, cea mai virulentă îi aparţine ziaristului arădean Károly Sándor, despre „criminalul Bicsérdy”, fiind publicată în 1925, adică la nici cinci ani de când noul ideolog al vegetarianismului şi-a început cariera de conferenţiar public, luând în vizor, după mici „încălziri” făgărăşene, consumate în faţa unui public limitat ca număr şi sceptic ca înţelegere, comunitatea saşilor din Sibiu, din partea căreia se aştepta la disciplină protestantă şi la o cooperare lingvistică pe măsura calităţii internaţionale a limbii, menită să „ducă vorba” în cercuri sociale din ce în ce mai largi. Exasperat şi vindicativ, ziaristul arădean confecţionează, în deplin acord propagandistic avangardist, o copertă incendiară, strident-purpurie, pe suprafaţa căreia un schelet uscăţiv păşeşte suveran prin băltoace de sânge. „Şarlatanul” Bicsérdy este denunţat pentru veleitarismul de a fi sfidat lumea medicală afirmând că orice maladie poate fi vindecată prin vegetarianism, pentru „geniul mercantil” de care se vorbeşte în subtitlu şi pentru „americanismul” onctuos al propagandei prin intermediul căreia „Maestrul” autodeclarat îşi vinde cărţile şi „reţeta”, autorul incriminând în treacăt şi setea de senzaţionalism a colegilor săi ziarişti, fără „ajutorul” cărora „pseudo-savantul” Bicsérdy – criminal de felul său, susţine Károly – n-ar fi atins niciodată apogeul de popularitate de care el în mod incontestabil se bucură.

Profiturile măcelăriilor au scăzut în zonele unde a apărut bicerdismul

Adepţii lui Bicsérdy nu au stat cu mâna în sân, producând, la rândul lor, contra-broşuri de propagandă şi adeziune. Áprily Zoltán, autorul unei lucrări academice susţinute la Catedra de Istorie Recentă şi Contemporană a Universităţii „Eötvös Lóránd” din Budapesta, în primăvara anului 2008, menţionează, în acest sens, broşura de 60 de pagini a medicului orădean Soós Gábor, intitulată Béla Bicsérdy este inventatorul vindecării naturale și a stilului de viață nou, în care autorul – repetăm: medic de felul său – declară pe faţă că s-a lăsat convertit de învăţăturile lui Bicsérdy Béla, pe care-l socoteşte „profet”, deopotrivă cu adepţii lui transilvăneni, estimaţi la 120-150.000 de persoane, dintre care 120 profesează medicina.

Luat de val, autorul produce şi o simpatică statistică în sprijinul partizanatului său, spunând că, pe lângă semnificativa scădere a ratei de îmbolnăviri cauzată de bicerdism, de suferit au avut şi măcelarii şi abatoarele din Ardeal, profitul lor scăzând cu 5% la Oradea, cu 11% la Arad şi cu chiar 19% la Cluj! Neliniştea măcelarilor din oraşele în care „Maestrul” propovăduia pare să fi avut o bază reală, dacă avem în vedere mărturiile celor care susţin că au fost „stimulaţi” să meargă la conferinţe cu fleici, cârnaţi şi caltaboşi la purtător, întru susţinerea cauzei contrare, care însemna, în opinia comercianţilor de carne, cel puţin „bun-simţ”, dacă nu de-a dreptul „normalitate”. Bicsérdy însuşi a turnat niţică benzină pe foc aici, afirmând în toate cărţile sale că a atins starea de „Maestru” în ziua de 24 decembrie 1912, adică de Crăciun.

O vizită acasă la noul „Zarathustra maghiar”

Sub semnătura lui Seidner Imre, reportajul vizitei de o zi pe care autorul textului i-o face, în casa din Făgăraş (str. Apaffy 10), noului „Zarathustra maghiar”. Deşi iarnă, Bicsérdy se plimbă lejer prin grădină în pantaloni scurţi, se abţine de la mâncare, deşi vizitatorul e servit cu o delicioasă prăjitură, din care se deduce faptul că lucrurile sunt oarecum „normale” în familie.

Surpriza vine în momentul în care fiica de 21 ani a Maestrului, Aranka (o cadână frumoasă foc) îi mărturiseşte ziaristului că n-a pus niciodată o bucăţică de carne în gură, simplul miros al cărnii dezgustând-o. Seidner, care n-are îndoieli în privinţa identităţii religioase a amfitrionului său („Iată că s-a arătat cineva, care e curajos, nou şi sfânt. Messia.”), e subjugat de energia debordantă a lui Bicsérdy, la o vârstă la care – nu trebuie să uităm – el trecuse binişor de 50 de ani.

Cuvintele curg continuu, năvalnic din gura „propovăduitorului”, care se foloseşte de locvacitate pentru a-şi subjuga auditoriul. O dată – povesteşte el – a vorbit 83 de ore fără încetare unui public epuizat, care se tot schimba, unii plecând să se culce, pentru a reveni a doua zi

Recordurile mondiale ale lui Béla Bicsérdy

Pentru un om obişnuit, ziua are, totuşi, 24 de ore. Pentru Bicsérdy – spune legenda – ea are 35 sau chiar mai multe. În efervescenţă fiind, Maestrul nu doarme cu săptămânile, pentru a nu stinge energiile incandescente care-l alimentează. La cumpărături fiind, în piaţa Făgăraşului, ridică uşor, cu o singură mână, saci de grâu de 83 de kg, făcându-i pe ţăranii din Beclean să creadă că e posedat de Diavol. Stabileşte mai multe recorduri mondiale la ridicarea greutăţii din poziţia culcat (5, afirmă el), unele dintre acestea (3 la număr) fiind omologate de către forurile internaţionale, inclusiv cel din 1922, de la Cluj, (avea 50 de ani!!), când a ridicat de la piept 188 de kg. Drumeţ fervent pe potecile Făgăraşilor, unde avea şi un prieten (ciobanul Pantilimon din Breaza), e muşcat de două ori de vipere, dar se oblojeşte de unul singur, scăpând de pericol prin metode vegetariene.

Un Iluminat şi Maestru, al treilea în linie după Zarathustra şi Isus

Ziaristul Balázs Ferenc a urmărit periplul clujean al lui Bicsérdy din toamna anului 1921, publicând două reportaje amănunţite în Keleti Újság (nr. din 21 sept., respectiv 23 oct. 1921).

Apariţia a fost precedată de zvonuri sociale menite să trezească uimirea şi să incite: Maestrul se plimbă sumar îmbrăcat, iarna, prin grădina casei sale din Făgăraş, e complet imun la boli, a eradicat prin vegetarianism toate belelele de care suferea, inclusiv o gravă afecţiune sifilitică, i-a crescut părul la loc, împreună cu trei dinţi lipsă, e capabil să ridice greutăţi inaccesibile halterofililor şi e în stare să pună la pământ, fără efort, orice atlet de circ, indiferent de cât de puternic s-ar dovedi acesta.

Primirea din sala festivă a Liceului Unitarian e pigmentată totuşi de suspiciuni burgheze bine întemeiate, unii plecând scandalizaţi pe parcurs, mai ales după ce conferenţiarul se prezintă pe sine ca Iluminat şi Maestru, al treilea în linie după Zarathustra şi Isus. Doctrina e simplă teoretic, dar dificil de înfăptuit, dacă vrei s-o pui în practică.

Mutare de ULTIMA ORA in televiziune! Azi, a semnat cu Kanal D




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI