Premierul Viorica Dăncilă susține, în continuare, că vrea să meargă pe o cale normală și nu agreează soluția unei restructurări prin Parlament a Executivului. Președintele PSD Liviu Dragnea a avertizat-o că are „un guvern șchiop” și a îndemnat-o să se gândească la soluția propusă de el. Dăncilă i-a replicat șefului ei că se va pune problema în discuția Comitetului Executiv Național, dar „nu cred că îmi schimb opțiunea”. Ieri, președintele Iohannis a motivat refuzul său cu privire la propunerile pentru ministerele Justiţiei, Fondurilor Europene şi Românilor de Pretutindeni.
Premierul nu vrea să ajungă în Parlament deoarece, în situația de acum, este vorba despre o remaniere a Guvernului, nu despre o restructurare și ar încălca prevederile Constituției. Pentru a fi o restructurare ar trebui să se modifice structura Executivului: să comaseze ministere, să schimbe denumiri, iar Viorica Dăncilă vrea să evite asta deoarece, așa cum declara recent, „consider că Guvernul funcționează așa cum e acum”.
În plus, potrivit, constituționaliștilor, Dăncilă nu vrea să recurgă la o „șmecherie”: să vorbească de remaniere și să meargă în Parlament cu o restructurare doar pentru a-l „scoate din joc” pe președinte.
Planul de la Palatul Victoria
Potrivit unei surse, specialist în drept constituțional, Viorica Dăncilă nu agreează ideea de restructurare deoarece știe că PSD va veni tot cu Eugen Nicolicea la Justiție, iar ea nu vrea asta. Motivația liderilor PSD adepți ai restructurării, că prin Parlament ar urgenta procedura este falsă, însă există riscul ca președintele Iohannis să atace la Curtea Constituțională hotărârea Parlamentului referitoare la cei trei miniștri sau câți vor fi supuși restructurării. Deoarece, insistența lui Liviu Dragnea de a supune deciziei Parlamentului formula guvernamentală are, potrivit surselor noastre, și dorința de a opera modificări și la alte ministere. Tactica premierului este să meargă cu numele pe care le vrea ea și va amâna numirile până aproape de finalul interimatului celor trei, poate chiar până în ultima zi și atunci va fi „ori la bal, ori la spital”. Fie, Dragnea și Iohannis acceptă ce propune Dăncilă, fie pică tot Guvernul.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a explicat, ieri, pentru Evz, că orice ar face Dăncilă sau PSD, decizia „stă în pixul” lui Iohannis. „Președintele nu este obligat să semneze nici în cazul restructurării. Dacă refuză, conflictul instituțional se mută; va fi între președinte și parlament. Însă, prin orice formulă, miniștrii propuși sunt numiți prin decret prezidențial. Pentru că așa spune legea: președintele numește și revocă la propunerea...”, a arătat fostul judecător constituțional.
Lipsa de experiență
De la începutul săptămânii, Viorica Dăncilă a încercat, fără succes, să discute cu Iohannis la telefon. Președintele era ba plecat din țară, ba se ocupa de lansarea cărții și nu i-a putut răspunde. Ieri i-a făcut o surpriză și a anunțat motivele care l-au determinat să-i refuze pe cei trei miniștri propuși de PSD la Justiție, Fonduri Europene și Românilor de Pretutindeni, adică pe Eugen Nicolicea, Oana Florea și Liviu-Tit Brăiloiu. Șeful statului consideră că aceștia nu au experiența necesară pentru gestionarea acestor domenii. În plus, Iohannis crede că aceste numiri nu s-au făcut pentru o mai bună guvernare, ci pentru că „s-au certat ei între ei, găştile, acolo în interiorul PSD-ului, şi au venit cu trei propuneri”.
Premierul Dăncilă a afirmat, după explicațiile președintelui, că refuzul trebuia să conțină argumente legate de legalitate, nu de oportunitate, aceasta fiind în apanajul premierului, care își asumă buna funcționare a Executivului prin oamenii pe care îi propune.
Se poate și mai rău
Funcționarea Executivului cu trei interimari nu este cea mai critică situație a unui guvern. În 2009, o perioadă, guvernul Boc a funcționat cu o schemă foarte redusă. La 1 octombrie 2009, alianța PSD+PC a părăsit guvernul Boc, toți miniștrii și-au dat demisia. În acceași zi, PD-L și-a asumat susținerea unui guvern minoritar care a funcționat până în 13 octombrie, când a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Deoarece Lucian Croitoru și Liviu Negoiță nominalizați succesiv de președinte să formeze alt guvern au eșuat, Guvernul Boc a conti nuat să funcționeze ca interimar fiind obligat să îndeplinească „numai acte necesare pentru administrarea treburilor publice”până în 23 decembrie 2009 când un nou guvern, Boc II, a fost validat.