România este gata să primească imigranți, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă internă, au decis prin acte oficiale ultimele trei Guverne și CSAT-ul condus de președintele Klaus Iohannis. Este aceeași teorie periculoasă care a adus Europa în pragul colapsului. Regimul de la București, care păstrează o tăcere suspectă în legătură cu acest subiect incendiar, are obligația să dea explicații clare
Î n toamna anului 2015, Europa fierbea. Cei aproape 500 de milioane de locuitori ai continentului erau încă șocați de teroriștii care loviseră în ianuarie redacția Charlie Habdo și apoi un magazin evreiesc din Paris în cele mai grave atacuri teroriste din ultimii 40 de ani în Franța. În același timp, războiul civil din Siria și Irak arunca spre continent sute de mii de refugiați, familii întregi care fugeau din calea gloanțelor și a bombelor, dar și alte sute de mii de imigranți economici, în cel mai mare exod de după al Doilea Război Mondial. În total, doar în 2015 au pătruns în Europa peste un milion de refugiați, majoritatea sirieni și irakieni. La început ospitalieră cu refugiații din cauze umanitare, Germania și alte state în care imigranții intrau fluviu au realizat însă rapid că nu vor putea să gestioneze amploarea fenomenului. În plus, a existat de la început pericolul și teama că printre oamenii care fug să-și salveze viața, din state eșuate din Africa și din Orientul Mijlociu, se ascund și teroriști care vin în Europa să arunce în aer oameni nevinovați.
România se opune
În acest context a fost introdusă în Uniunea Europeană obligativitatea împărțirii refugiaților între statele membre, astfel încât să nu se prăbușească cele câteva țări care absorbeau „grosul” valului imigraționist, precum Germania, Suedia, Austria, Italia sau Grecia. Deși România a încercat să se opună cotelor obligatorii de refugiați spunând că nu poate să primească mai mult de 1.785 de imigranți, statele membre au decis, până la urmă, ca țara noastră să primească în total 4.180 de refugiaţi. Până la această oră, România a primit 721 de refugiați, potrivit informațiilor obținute de EVZ de la autorități, refugiați care se află în șase centre de cazare din București, Timiș, Galați, Giurgiu, Rădăuți și Maramureș.
Strategia lui Gabriel Oprea
În acele momente tulburi pentru Uniunea Europeană, în plin proces de negociere a cotelor obligatorii care revin fiecărei țări în toamna lui 2015, fostul Guvern Victor Ponta adoptă în data de 16 septembrie Hotărârea 780 de aprobare a „Strategiei Naționale privind Imigrația pentru perioada 2015- 2018”, document avizat de CSAT peste o zi și coordonat de fostul vicepremier Gabriel Oprea. Scopul documentului era să găsească măsuri prin care România să controleze fluxul de străini care intră legal sau ilegal în țară. Nu a existat nicio consultare publică pe marginea acestui subiect, autoritățile limitându-se să transmită un comunicat de presă sec.
CSAT vorbește de terorism
Pe lângă Strategia coordonată de Ponta și Oprea, CSAT a mai analizat și aprobat în ședința din 17 septembrie 2015 un Raport privind impactul asupra securității naționale a intensificării fenomenului imigraționist la frontiera României. Potrivit raportului de activitate pe 2015, consultat de EVZ, deși CSAT a ajuns atunci la concluzia că „România nu simte o presiune imigraționistă crescută” și că „România este pregătită să facă față acestui fenomen, în limitele lui actuale”, totuși CSAT spune că în România ar putea să intre teroriști în urma cotelor obligatorii de refugiați.
„Amploarea deosebită a fenomenului imigraționist la nivel european a atras și necesitatea dezvoltării infrastructurii de cazare pentru preluarea refugiaților ce vor fi relocați și mă- suri suplimentare de asigurare a climatului de ordine și siguranță publică, combatere a manifestărilor antisociale și prevenire a dezvoltării unor amenințări asimetrice generate de pă- trunderea în țara noastră a unor elemente radicalizate, cu convingeri teroriste (subl. red.)”, potrivit raportului nesecret DSN1/312 din 09.03.2016 al CSAT.
Un comitet obscur
Proaspăt instalat în fruntea Guvernului după demisia lui Ponta, fostul premier Dacian Cioloș înființează în 27 noiembrie 2015, în baza deciziilor din CSAT, un comitet interministerial denumit „Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților”. Scopul comitetului este „integrarea și adaptarea refugiaților în societatea românească”, precum și găsirea de soluții pentru „problematica refugiaților” și coordonarea implementării acestora, iar experții care lucrează în acest comitet trebuie să aibă, obligatoriu, certificat ORNISS care le permite să afle date clasificate. Activitatea acestui comitet este o enigmă de la înființare și până azi. Ședințele au loc la sediul Guvernului și din acest comitet fac parte, pe lângă majoritatea ministerelor, și SRI, SIE, STS, asociațiile comunelor, orașelor și municipiilor din România și Inspectoratul General pentru Imigrări.
Ce a lovit România din 1990 până azi
În anii ’90 România s-a confruntat cu fluxuri de imigraţie ilegală a cetăţenilor din Asia de Est, în special Bangladesh şi Pakistan, care doreau să ajungă în țările vest-europene. La începutul anilor 2000, spre România s-a îndreptat un val de irakieni datorită conflictului din țara lor. „O situaţie deosebită a fost înregistrată începând cu a doua jumătate a anului 2011, în contextul primăverii arabe şi a mişcărilor sociale din statele situate în nordul Africii”, când în România au imigrat ilegal algerieni, marocani, tunisieni și sirieni, se arată în Strategia națională privind Imigrația.
Marea capcană europeană
Fostul general SRI și șef al diviziei Antitero a avansat și o teorie-surpriză: valul de imigranți care va lovi România ar putea să fie soluția pentru criza forței de muncă. „Avem o lipsă de forţă muncă acută. Istoric, România nu s-a mai confruntat cu asemenea problemă. Suntem pregătiţi să facem switchul?”, a zis fostul general SRI. Cozma relua astfel pentru România teoria care servise în 2015 de alibi liderilor europeni pentru politica „Granițelor deschise”. S-a dovedit că ea este una total greșită și periculoasă: majoritatea zdrobitoare a imigranților care au invadat Europa au un nivel precar de educație și nu doresc să muncească, mulțumindu-se cu ajutoarele sociale consistente din țările care i-au primit. Mai mult, musulmanii imigranți nu sunt deloc interesați să se integreze, având tendințe clare de enclavizare: așa au ap rut celebrele „no-go zones”, adică zone în care legea nu mai poate fi aplicată de autoritățile țărilor gazdă. Astfel de zone se găsesc astăzi la periferiile Bruxellesului, Parisului, Marsiliei, Lyonului, fiind adevărate focare de terorism și crimă organizată. Guvernele țărilor occidentale, mai mult sau mai puțin fățiș, au recunoscut eșecul acestei teorii și acum încearcă să-și mai ușureze din povară: Germania și unele țări scandinave au început deja deportările. În același timp, cresc presiunile asupra celorlalte state membre UE de a primi refugiați. Ideea folosirii imigranților pentru forța de muncă a fost ridicată și în Strategia națională elaborată în 2015. La capitolul Obiective strategice generale, prima măsură este „facilitarea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă (crearea cadrului juridic pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă potrivit nevoilor identificate)”.
„Avantaje”
România a mai căutat și alte „avantaje” de pe urma refugiaților care vor fi relocați în România. „Stabilirea programului naţional de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligaţiilor asumate la nivel internaţional privind protecţia refugiaţilor şi imagine favorabilă pe plan extern, selectarea refugiaţilor ce urmează să fie relocaţi în funcţie de propriile criterii naţionale şi atragerea de fonduri comunitare, operaţiunile de relocare fiind finanţate prin Fondul European pentru Azil, Migraţie şi Integrare”, scrie în Strategia pentru 2015-2018.
Surpriză via SRI
Proaspăt trecut în rezervă, generalul SRI Sorin Gabriel Cozma a spus duminica trecută că în România ar putea ajunge 500.000 de musulmani. Afirmațiile acestuia vin în contextul în care Cozma a condus la SRI Direcția Generală de Prevenire și Combatere a Terorismului. „E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi? Va trebui să dăm un răspuns la problema aceasta”, a declarat acesta, prezent la un festival de film în stațiunea Râșnov.
Coincidență?
La câteva zile după afirmațiile fostului general SRI, premierul Mihai Tudose l-a numit pe vicepremierul Marcel Ciolacu în fruntea Comitetului pentru Integrarea Re fugiaților, înființat în 2015 de Cioloș. Surse guvernamentale au relatat EVZ că subiectul nu a fost discutat în ședințele de Guvern, dar mutarea a fost făcută pentru a „reactiva” acel comitet care intrase într-o stare de „adormire”. Ciolacu este doctorand la facultatea SRI și a participat la cel puțin o partidă de vânătoare de mistreți în munții Buzăului cu Omar Hayssam, celebrul terorist condamnat, mărturie fiind pozele de la acea vreme. De asemenea, la sfârșitul lunii iunie, Agenția europenă pentru apărarea granițelor (FRONTEX) a semnalat faptul că numărul imigranţilor ilegali prinşi în timp ce încercau să treacă fraudulos prin România, majoritatea irakieni, s-a triplat în prima parte a anului 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016. „Nu putem vorbi de o tendinţă, dar este nevoie de atenţie”, a transmis FRONTEX, potrivit News.ro.
Bombele cu ceas
În planul avizat de CSAT sunt enumerate situațiile care ar putea aduce valuri de refugiați spre România, cu mențiunea că „fenomenul migraţionist riscă să devină necontrolabil”:
● menţinerea situaţiei conflictuale din Republica Arabă Siriană;
● amplificarea conflictului armat din Republica Irak şi extinderea ariilor controlate de grupările teroriste;
● menţinerea unei situaţii instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria);
● perpetuarea şi creşterea în intensitate a tensiunilor israeliano – palestiniene ce ar putea degenera/escalada într-un conflict;
● menţinerea situaţiei migr ţiei ilegale din Republica Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantă în drumul spre Occident.
Influențarea opiniei publice
Strategia națională în domeniul imigrației prevede, printre altele, ca refugiaților să li se facă reclamă pozitivă în rândul cetățenilor, pentru integrarea lor. „Crearea unei imagini pozitive în rândul opiniei publice din România privind fenomenul imigraţiei şi al integrării cetăţenilor statelor terţe prin derularea de activităţi de informare şi campanii de conştientizare”, este una dintre măsurile pregătite.
Previziuni sumbre
România este folosită ca spaţiu de tranzit pentru imigraţia ilegală către statele mai dezvoltate din vestul Uniunii Europene, imigranții ilegali venind din Siria, Afganistan, Iran, Irak, Magreb. „Având în vedere poziţia geografică a României în calea rutelor folosite de către imigranţi pentru a ajunge în ţările de destinaţie apreciem că fenomenul migraţiei ilegale va înregistra o pantă accentuat ascendentă”, se arată în strategia adoptată de România. „În cazul menţinerii presiunii asupra frontierei terestre a României şi ţărilor vecine, există posibilitatea ca autorităţile din aceste ţări să nu mai facă faţă situaţiei, ceea ce poate conduce la încercări de părăsire ilegală a teritoriului statelor vecine către România ceea ce va conduce la creşterea numărului de solicitări de azil, dar şi a numărului de imigranţi ilegali împotriva cărora vor fi dispuse măsuri de îndepărtare de pe teritoriu”, mai spune documentul.