Sebastian Ghiță a făcut o serie de dezvăluiri, tratate de unii jurnaliști, ca fiind necredibile, fără a face o minimă verificare a spuselor acestuia. Vă prezentăm o dovadă a faptului că, într-un caz, Sebastian Ghiță nu minte, iar arestarea lui SOV pentru șantaj s-a făcut pentru că fostul deputat a lucrat mînă-n mână cu Laura Codruța Kovesi, Procuror General al României.
Zilele trecute, plecând de la dezvăluirile lui Sebastian Ghiță, ziarul nostru a prezentat pe larg modul în care cuplul Coldea-Kovesi a încercat captarea sub influență a postului de televiziune Realitatea TV, printr-o înscenare judiciară pusă la cale împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, menită să-l înlăture pe acesta din joc. Astăzi, venim cu nouă investigație jurnalistică care demonstrează că, cel puțin în acest caz, Sebastian Ghiță nu minte!
Potrivit spuselor lui Ghiță, prin intermediul meterialelor filmate lăsate înainte de dispariție, primul pas a fost plasarea magnatului ploiștean lânga Vîntu, ca finanțator al postului de televiziune:
„Kovesi m-a abordat în clădirea SRI, numită K2, stăteam împreună la masă și mi-a spus că ascultându-l pe Vîntu și-a dat seama că nu mai are finanțare și mi-a explicat cât de vulnerabil este Vîntu și că va accepta să primească finanțare și să cedeze Realitatea TV. Am acceptat acest lucru, dânsa gândindu-se că va putea să îl doboare și că Realitatea va deveni o televiziune supusă, ce va da știri laudative la adresa mai marilor zilei. Nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, am semnat acel contract de management cu Vîntu și am acceptat să finanțez Realitatea TV”.
Al doilea pas a fost determinarea lui Sebastian Ghiță să construiască toate aparențele necesare, în măsură de a-l pune pe Sorin Ovidiu Vîntu într-o postură de infractor care să justifice arestarea și condamnarea sa. Tot potrivit spuselor sale, Ghiță ar fi acceptat să-l înfunde pe Vîntu, doar pentru că „nu dorea să-și strice prietenia” cu Kovesi.
Drept pentru care, potrivit dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, șefa DNA l-a pilotat cu mare grijă în acest sens. Mai întâi, Kovesi l-a instruit pe Ghiță cu privire la ce are de făcut direct pentru a-l împinge în capcana DNA, a justiției reformate, pe Vîntu:
„Doamna Kovesi mi-a sugerat și explicat cum să vin cu astfel de denunțuri și informații pe care dânsa să le interpreteze dorind să facă un dosar de renume care să o împingă spre vârful Ministerului Public, să preia conducerea DNA și să își consolideze cariera. V-am arătat mailul cucuveaua mov și Realitatea Tv, seria de bacnote trimise de mine pe mailul doamnei Kovesi să fie probă în dosar.”
După instruirea în scris asupra modului în care să-l agațe pe Vîntu, într-un alt mail, Laura Codruța Kovesi și consiliera ei, Dana Tițian, îl instruiesc pe Sebastian Ghiță și cu privire la prefabricarea probelor care să susțină temerea:
„Ne trebuie ceva convingător, că amenințarea te-a făcut să cedezi, să dai suma solicitată, acum vom motiva pe ce avem”.
După cum subliniază Sebastian Ghiță, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a cerut repetat, în scris, confecționarea unor probe în măsură să susțină starea de temere în instanța care urma să-l condamne pe Vîntu: „Vine și îmi spune negru pe alb că dorește mai mult, că vrea un contract să se vadă că familia mea e amenințată, sau un supliment de contract la contractul de pază să justifice de ce am făcut plângerea.” Rețineți cuvântul „temere”, îi vom descoperi mai jos importanța crucială!
Al treilea pas ne relevă un Ghiță care îi dă clasă la viclenie lui Vîntu ceea ce, să recunoaștem, este o performanță. Ploieșteanul a reușit să-l atragă și să-l provoace pe Vîntu la niște discuții înregistrate cu mandat, pentru a putea fi folosite legal, în măsură să permită procurorilor DNA interpretări de voie, care s-au potrivit mânușă pe aplecarea pe care o au pentru eseistică și poeme în proză.
Din ele, s-a construit acuzarea lui Vîntu, potrivit căreia ar fi comis împotriva lui Ghiță infracțiunea de șantaj. Nu mai rămânea decât ca Ghiță să cedeze șantajului și să-i plătească lui Vîntu suma pe care acesta i-ar fi pretins-o, 150 000 de euro, ceea ce s-a și întâmplat, când banii i-au fost înmânați unui intermediar de-al lui Vîntu.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Marius Iacob și Remus Budăi, sesizarea a fost una „din oficiu, după examinarea conținutului sesizării transmisă prin e-mail (n.m. de Sebastian Ghiță) la data de 03.04.2011”. Foarte important, de la la data sesizării prin e-mail, până la data înaintării rechzitoriului către instanță, 20 mai 2011, nu a trecut decât o lună și jumătate, un record absolut în materie! Mijloacele materiale de probă au fost, potrivit aceluiași rechizitoriu, suportul de memorie externă tip, care conţinea copia convorbirilor telefonice interceptate în baza ordonanţelor provizorii ale procurorului, confirmate şi autorizate în continuare în baza autorizaţiilor emise. „În concret”, arată procurorii, „constrângerea a fost realizată, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale şi compromiterea imaginii publice (n.m. sic!), în scopul de a o determina să remită suma de 150.000 de euro.” Adică, potrivit procurorilor DNA, Sorin Ovidiu Vîntu i-a spus în mod repetat lui Sebastian Ghiță că, dacă nu-i dă 150.000 de euro, îi omoară familia, îl omoară și pe el, după care îi mai și compromite imaginea publică, așa mort, cum ar fi fost.
Cu riscul de a fi pisălog, asta scriu negru pe alb procurorii DNA în rechizitoriu. Rechizitoriu își urmează cursul și, doar un an mai târziu, alt record în materie, în vara lui 2012, pe 21 iunie, Sorin Ovidiu Vîntu este condamnat definitv la un an de închisoare cu executare, în procesul de santaj cu Sebastian Ghita, de către magistrații Curții de Apel București.
Alăturarea celor două surse, dezvăluirile lui Sebastian Ghiță cu privire la operațiunea de scoatere din joc a lui Sorin Ovdiu Vîntu și rechizitoriul prin care acesta din urmă a fost trimis în judecată, scot la vedere un aspect de-a dreptul senzațional, unul care așează spusele fostului deputat sub semnul adevărului.
Ajungem, astfel, înapoi la termenul de „temere”! Dreptul penal stabilește clar condițiile în care „șantajul” și „amenințarea” pot fi luate în considerare din perspectivă penală. Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, poate fi o faptă penală doar dacă este de natură să îi producă celui amenințat o stare de temere. În toată punerea în scenă „Vîntu - șantaj la Ghiță” era, deci, foarte important acest element, temerea.
Pentru că Sebastian Ghiță, s-a executat și a satisfăcut solicitarea șefei DNA, aceea de a-i furniza un contract din care să se vadă că familia ploieșteanului este amenințată, sau un supliment de contract la contractul de pază, care să justifice plângerea, procurorii Marius Iacob și Remus Budăi au putut consemna în rechizitoriu, în vederea edificării judecătorilor și condamnării lui Vîntu. Pagina 15 din rechiziotiu consemnează negru pe alb:
„Detalierea planurilor de a ucide partea vătămată nu reprezintă o condiţie a laturii obiective a infracțiunii, aşa încât lipsa unor detalii nu înlătură elementul material al infracţiunii, deoarece simpla afirmaţie a intenţiei de a suprima viaţa părţii vătămate în contextul dat a fost suficientă pentru existenţa ameninţării. Sub aspect subiectiv, atitudinea ulterioară a părţii vătămate confirmă temerea care i-a fost creată. Astfel, după întâlnirea din 02.04.2011 partea vătămată a sesizat la 03.04.2011 organele de urmărire penală, iar la data de 04.04.2011 (prima zi lucrătoare) a solicitat instituirea pazei la locuința personală, de către o societate specializată.”
Ghiță minte în tot ceea ce spune! ar putea sări „deontolgii” din gheretele de pază ale ale unitații militare de arme întrunite SRI-DNA. Nu, nu minte!
Demonstrația că nu minte o fac chiar procurorii Marius Iacob și Remus Budăi, cei care au întocmit rechzitoriul prin care Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată și condamnat. Deci, ca să fie foarte clar, pentru ca Vîntu să poată fi condamnat, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a spus lui Ghiță în scris că „vrea un contract să se vadă că familia mea e amenințată, sau un supliment de contract la contractul de pază să justifice de ce am făcut plângere”.
Ghiță s-a executat, a încheiat repede un contract cu o firmă de pază, iar Marius Iacob, la primire, a invocat în rechzitoriu ca argument în măsură să susțină temerea, faptul că partea vătămată, adică Sebastian Ghiță, a solicitat imediat după amenințare „instituirea pazei la locuința personală”.
Exact cum stabiliseră prin emailul Cucuveaua Mov, Sebastian Ghiță și Laura Codruța Kovesi!