Invitat la Adevărul Live, deputatul Sebastian Ghiţă – membru al Comisiei pentru controlul SRI – a proferat o serie de acuzaţii incendiare la adresa SRI, DNA şi a Parchetului General. Concret, Ghiţă susţine că oameni din aceste structuri sunt implicaţi în multiple afaceri oneroase, favorizând anumite firme (prin oferirea de informaţii, presiuni exercitate împotriva competitorilor, sau prin arestarea acestora). Totodată, deputatul şi-a manifestat convingerea că se vizează îngroparea dosarului HexiPharma. Sebastian Ghiţă a zugrăvit portretul „investigatorilor sub acoperire” ai parchetelor şi a comentat acuzaţiile pesediste care susţin că Valeriu Zgonea este un acoperit al serviciilor care dorea să preia conducerea PSD.
„Evenimentul Zilei” vă prezintă cele mai importnate declaraţii.
Despre moartea lui Dan Condrea
"Pe toate canalele de comuncare, foarte mulţi români au ridicat numeoroase semne de întrebare privitoare la moartea celui mai urmărit dintre români, patronul HexiPharma. Dan Condrea era personajul principal al unei poveşti groaznice din România (...) Dacă autorităţile nu vin rapid cu un răspuns credibil, serios, care să-i convingă pe oameni ca Dan Condrea nu a fost omorât, fiecare dintre noi vom ajunge să ne temem pentru viaţa noastră.”
Discuţia din Comisia pentru controlul SRI
„Comunicarea s-a făcut prin intermediul Comisiei de control a SRI, iar în ciuda impresiei mele că Dan Condrea a beneficiat de tratament special, prioritar, şi că acest caz de vânzare a dezinfectanţilor a devenit un caz de siguranţă naţională, la Comisie ni s-a spus că această situaţie nu a fost considerată de siguranţă naţională (...) Instituţia (SRI n.n.) ne-a răspuns că nu a tratat chestiunea ca o problemă de siguranţă naţională (...)
Întrebările comisiei au fost puse în scris, dar lucrurile s-au frânt în momentul în care am fost anunţati că scandalul HexiPharma nu a fost tratat ca un caz de siguranţă naţională (...) Nu e vorba de moartea lui Condrea, poate mâine rezolvăm misterul acesteia, dar cazul vânzării în majoritatea spitalelor din România a unor dezinfectanţi diluaţi nu va fi elucidat mâine (...) Eu cred că se doreşte muşamalizarea (...) Totuşi, avem nişte instituţii în România care trebuie să-şi facă treaba. Aceste instituţii au acţionat în forţă uneori, dar în cazul HexiPharma nu au acţionat cu aceeaşi măsură”
Oamenii SRI sunt infiltraţi în afaceri şi în privilegieri de firme
„Poate vrem sau nu să spunem, dar serviciile de informaţii sunt din ce în ce mai prezente, şi vorbesc acum de o zonă a afacerilor. Nu avem cum să mai fugim de acest adevăr. Prezenţa oamenilor din servicii, cu averi mari şi mici, care perturbă concurenţa e ceva de criticat şi eliminat din societate. Azi suntem în momentul în care abia vorbim despre asta. Daca Dan Condrea a fost ajutat să contacteze contracte cu foarte multe spitale din România, ajutat de persoane din servicii, este foarte grav (...) Oamenii din servicii au informaţii discrete pe care le oferă unei anumite firme. Cand firma e favorizată, mecanismul pieţei nu mai funcţionează, e perturbat (...) Nu sugerez doar că HexiPharma avea protecţie, ci mai mult, spun că numeroase firme participă la joc având fie informaţii servite de unii procurori cu putere, fie informaţiile unor oameni ai SRI (...)
SRI, SIE, DNA, Parchet şi DIICOT versus control intern
Eu am activat 20 de ani în pieţele din România. Îmi dau seama cât de nociv este acest mecanism (..) Chestiunea trebuie oprită. Prezenţa serviciilor şi a procurorilor în competiţia dintre capitaluri trebuie eliminată fiindcă disturbă piaţa (..) Am exemple personale, am vorbit cu mulţi oameni de afaceri şi au tot apărut foarte multe reclamaţii, inclusiv la Comisie.
Prin legea de funcţionare, SRI, SIE, DNA, Parchetul General sau DIICOT nu au posibilitatea de a proteja firme pe teritoriul României (...)”
Despre Zgonea, SRI şi preşedinţia PSD
„Cred că nu este o chestie de instituţie, dar sunt persoane din cadrul acestor instituţii care se infiltrează în afaceri, justiţie, politică, aşa cum am văzut în cazul domnului Valeriu Zgonea. S-a discutat foarte serios cazul domnului Zgonea suspectat de colegi că e protejatul unui servici secret care l-a aruncat în joc pentru a prelua conducerea PSD.”
Monitorizarea întâlnirilor dintre oamenii SRI, procurori, judecători şi oameni de afaceri!
„În viitorul cadrul legislativ, sau în documentele interne ale SRI şi ale altor instituţii de o importanţă evidentă, ar trebui să existe o informare privitoare la întâlnirile dintre ofiţeri SRI, procurori sau judecători cu oameni de afaceri. Întâlnirile ar trebui notate de instituţia în cadrul căreia aceştia lucrează (...) Când mai dăm de un Condrea, vom avea posibilitatea să ne uităm pe informaţii şi aflăm că omul de afaceri s-a întâlnit cu generalul cutare de atâtea ori. Dacă se observă şi o creştere incorectă a companiei în cauză, trebuie să verificăm dacă nu cumva a fost favorizată, prin informaţii sau arestarea competitorilor (...) Acesta este un prim pas spre verificarea informaţiilor incorecte. La DNA nu există mecanisme de corecţie internă. La SRI mai există, dar dacă cineva de la DNA vrea să folosească o informatţie în interesul unui prieten, nu ştim dacă o face.”
Despre dezvăluirile lui Traian Băsescu
„Şi Traian Băsescu a vorbit despre astfel de situaţii. Preşedintele unei ţări îşi poate da seama că astfel de lucruri se întâmplă. Serviciile nu se implică, instituţional, dar oameni din servicii se bagă, beneficiază de influenţă şi calcă strâmb. Traian Băsescu ştie ce spune despre zonele acestea. E o discuţie pe care trebuie să o avem din ce în ce mai des şi mai apăsat. Aceste lucruri trebuie controlate în societate (...) Am încurajat tot timpul pe cei care au informaţii şi dovezi despre oameni ai SRI care se bagă în diverse afaceri, să vină la Comisie şi să le prezinte (...) Înainte de a vorbi public, Traian Băsescu ar trebui să se ducă la CSM, ca orice alt cetăţean. E ceva grav ceea ce susţine Traian Băsescu despre un general SRI (...) Nu ştiu ce informaţii are, dar sper că e atent la ce spune şi aruncă în spaţiul public.”
Nicuşor Dan, invitat să se adreseze Comisiei SRI
„L-am auzit pe Nicuşor Dan că nu a putut să depună candidat la Sectorul 5 fiindcă un serviciu secret nu a vrut. Aceste lucruri se verifică cu o sesizare la comisie (...) Dacă am ajuns să discutăm că serviciile şi procurorii aleg candidaţii atunci avem o problemă mare (...) În anumite locuri există suspiciuni rezonabile că prieteniile procurorilor cu anumiţi candidaţi au motivat artestarea unor contracandidaţi. Mă refer la cazul lui Cătălin Cherecheş, dar astfel de lucruri s-au întâmplat şi prin Craiova, dar şi prin alte locuri din România. Nu sunt puţine cazuri...”
Mecanismul unor afaceri servite
„Mecaismul este foarte simplu: o rudă, un prieten, cei care au întâlniri dese cu ofiţeri şi procurori, incepe să-şi deschidă companii şi, pe baza informaţiilor şi a presiunilor exercitate împotriva competitorilor, ajung să câştige licitaţii, să beneficieze de recomandarăi. Asta e ceva care îi face pe ceilalţi oameni de afaceri să dorească şi ei protecţia serviciilor sau a procurorilor. Însă, pe unii îi face să iasă din piaţa (...) Dacă firmele sunt protejate astfel, se distorsionează total mecanismul competiţiei, pe principiul „Lăsaţi-l pe ăsta, îl ştim noi, e băiat bun!” Favorizarea vine din informaţiile pe care le primeşte, din presiunile pe care cei care protejează le exercită asupra competitorilor, dar şi din faptul că, uneori, competitorii sunt arestaţi.”
Despre „investigatorii sub acoperire” ai parchetelor
SRI şi SIE au nişte mecanisme interne de control – le e interzis să facă urmărire penală (...) La parchete avem investigatori sub acoperire, dar astfel de activităţi nu sunt controlate civil. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu înregistrările acelea, făcute de oameni fără pregătire profesională în acest sens (..) Cine e investigatorul sub acoperire? E un oarecare dintre noi, prins cu oarece probleme, fraude, căruia i se dă aparatură tehnică să înregistreze alţi oameni. Aceşti investigatori sub acoperire sunt peste tot, e plină România (...) Există un om de afaceri celebru care – am văzut cu toţii! – umblă cu aparate de înregistrat prin oraş, în numele procurorilor (...) E o practică (...) Dacă procurorii folosesc informaţiile pe care le au în afaceri, am încurcat-o! (...) De fiecare dastă când s-a încercat o dezbatere serioasă a acestei probleme, dezbaterea a fost parazitată (...) Avem nevoie de reglementări clare.”
Poşta Română, protagonista unei „afaceri servite”
Afaceri „servite” – sunt şi astfel de lucruri! Acum 6-8 luni, Poşta Română a încercat să achiziţioneze un sistem informatic (...) De teama DNA, au contactat specialişti din companiile internaţionale. Împreună au construit un caiet de sarcini. M-a surprins să văd că în momentul în care un caiet de sarcini a apărut, firmele invocate acolo erau favorizate. Afacerea era servită multifuncţionalelor (...) Atunci, afacerea a fost blocată de alţii, cu argumente de această factură, chiar dacă afacerea ar fi adus profit companiei. Noi, la Poşta Română, nu am avut acest mecanism intern (...) Ne arestează aştia din DNA pe toţi şi noi tot nu învăţăm cum să facem să dispară suspiciunile de corupţie şi să deblocăm piaţa (...) Chestiunea poate fi rezolvată doar cu reguli noi şi mecanisme de control funcţionale.