Presa internaţională vorbeşte despre semnarea acordului bilateral dintre România şi SUA privind amplasarea unei părţi a scutului antirachetă în România, de către secretarul de Stat Hillary Clinton şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, ieri, la Washington.
"Proliferarea rachetelor balistice care sunt mai letale, mai exacte şi pot acoperi o rază mai mare de acţiune reprezintă o ameninţare tot mai mare pentru populaţia şi securitatea Europei şi a Statelor Unite", a spus Clinton, potrivit publicaţiei americane online Monsters&Critics. Sursa citată mai remarcă faptul că România are acordul NATO pentru acest proiect, în ciuda opoziţiei Moscovei, care consideră că sistemul vizează Rusia, deşi autorităţile americane susţin contrariul. România a fost aleasă ca locaţie pentru proiect, după ce planul privind amplasarea sistemului similar în Cehia a eşuat. Barack Obama şi Traian Băsescu au discutat, la Casa Albă, despre rolul României în NATO, iar liderul american a mulţumit României pentru rolul jucat în misiunea alianţei din Afganistan, mai precizează siteul citat. O nouă cursă a înarmărilor Washingtonul şi Bucureştiul au încheiat un acord pentru a construi elemente ale scutului antirachetă european în România, iar unii observatori sugerează că acest document reprezintă de fapt un gest politic, mai mult decât o necesitate militară, relatează postul Russia Today (RT) pe siteul său. "Nimeni nu crede cu adevărat că este posibil ca Iranul să atace Europa, rachetele sale nu ar ajunge în Europa de Vest", spune Pierre Guerlain, profesor la Universitatea de Vest din Paris. "Washingtonul vrea probabil să se asigure că fostele ţări-satelit ale URSS sunt de partea sa. Deci aceasta este un gest politic, nu o necesitate militară", a precizat el. În opinia lui Guerlain, gestul Washingtonului vine la un moment inoportun din punct de vedere financiar, pentru că SUA se zbate, încă, să iasă din criza care a făcut 30 de milioane de şomeri. România este, de asemenea, dornică să-şi demonstreze independenţa faţă de Moscova, spune analistul. "Este o modalitate de a antagoniza Rusia, dar acest lucru s-ar putea transforma într-o nouă cursă a înarmărilor, care este absolut inutilă", consideră Guerlain. "Nu doar pentru că eficienţa scutului este problematică, ci şi pentru că va costa foarte mult atât SUA, cât şi Rusia", a mai spus el. Proiect pe 10 ani Agenţia chineză de ştiri Xinhua relatează despre semnarea acordului bilateral de către Hillary Clinton şi Teodor Baconschi, menţionând faptul că după ratificarea aceastuia de către Parlamentul României, acesta va permite SUA să construiască, să menţină şi să opereze o facilitate la sol pentru sistemul antirachetă SM3 la baza aeriană Deveselu, de lângă Caracal. Sistemul de apărare va proteja Europa şi SUA contra unui atac cu rachete balistice lansat din Orientul Mijlociu, potrivit Departamentului de Stat. La summitul de la Lisabona, din noiembrie 2010, liderii NATO au căzut de acord asupra dezvoltării unui scut antirachetă, care să lege sistemele de acest gen din Statele Unite şi Europa, pentru a proteja ţările membre de atacuri de la mare distanţă, precizează sursa citată, adâugând că scutul va fi construit în mai multe etape, între 2011-2020, şi presupune amplasarea unui interceptor american şi a unui radar în Europa, care va putea intercepta rachete balistice intercontinentale şi cu rază lungă de acţiune. Un oficial american le-a spus jurnaliştilor români şi americani, la Departamentul de Stat, că sistemul nu vizează Rusia şi nici sistemul său strategic de apărare. Bulgarii, pregătiţi pentru găzduirea scutului Agenţia bulgară de presă Novinite notează că radarele antirachetă fac parte din proiectul comun NATO-SUA ce va fi staţionat la baza militară Deveselu, lângă Caracal şi va detecta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Deveselu se află la 50 de km de graniţa româno-bulgară, iar cea mai apropiată localitate din Bulgaria este satul Zagrazhden, între oraşele Oriahovo şi Nikopol. Iniţial, au existat zvonuri despre amplasarea scutului antirachetă în România şi Bulgaria, în loc de Polonia şi Cehia, spune sursa citată. Recent, însă, au apărut informaţii potrivit cărora Turcia va găzdui radarul în locul Bulgariei. În iunie 2011, oficiali din guvernul bulgar au arătat că ţara lor este pregătită să găzduiască aceste elemente antirachetă, dacă Turcia va refuza acest lucru. La summitul de la Lisabona, de anul trecut, Turcia a susţinut planurile NATO de construire a unui sistem de apărare antirachetă, spunând că acesta va contribui la apărarea ţării contra ameninţării crescute a proliferării rachetelor balistice.