Gazele autohtone costă de două ori mai mult decât cele de pe piața internațională. Totul de trage de la OUG 114 care a încercat să rezolve o problemă, dar a creat alte o sută
Preţul gazelor româneşti, conform Bursei Române de Mărfuri, a ajuns în luna august la 106,8 lei pe MWh, în timp ce gazele tranzacţionate la Viena s-au ieftinit până la 56,2 de lei pe Mwh. De la începutul anului, preţul gazelor autohtone a fost în creştere, în timp ce indicele de la bursa din Viena a scăzut constant. În România, însă, piaţa a fost dată peste cap de OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, care prevedea plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani. Aceasta deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017. Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali. Însă, la capătul lanțului ne aflăm tot noi, toți românii, care vom plăti costurile, chiar dacă pentru omul de rând facturile sunt deocamdată plafonate, deoarece importurile şi preţurile mari la gaze scumpesc toate produsele şi serviciile. Sau, ca să-l cităm pe Mircea Coșea, Ordonanța 114 a încercat să rezolve o problemă, dar a creat alte o sută.
„Deşi plafonarea preţului de vânzare a gazelor din producţia internă, prin OUG 114/2018, a fost justificată prin nevoia de a asigura o protecţie socială adecvată consumatorilor finali, efectele acestei ordonanţe de urgenţă sunt, de fapt, de scădere a producţiei interne de gaze naturale şi de creştere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care sunt considerabil mai scumpe”, scrie prof. univ. dr. Mircea Coşea, în studiul „Despre situaţia producţiei şi consumului de gaze în România-Securitatea şi profitabilitatea sectorului”.
„Consumatorul vulnerabil”, marea necunoscută
Ne puteți urmări și pe Google News
Plafonarea prețurilor de furnizare la consumatorii finali prin decizie administrativă nu face decât să aducă tensiuni pe piața gazelor naturale cu efecte și pe piața de energie electrică, se arată în studiul profesorului Coșea, membru al Consiliului de Programare Economică. „Protecția socială se poate face și ar trebui făcută prin alte metode. Există chiar prevederi legale care cer constituirea unui fond de solidaritate pentru susținerea consumatorului vulnerabil. Fondul trebuie finanțat din veniturile neașteptate obținute de producătorii și furnizorii de gaze naturale. Fondul nu a fost niciodată înființat, iar aplicarea unui mecanism de acest tip al consumatorilor vulnerabili nu a fost aplicată nici măcar în principiu. Colectarea de venituri la bugetul de stat din taxarea veniturilor extraordinare ar fi fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor cu consumatorii vulnerabili. Dar, mai complicat, consumatorii vulnerabili nici măcar nu au fost definiți de legislația românească”, arată Mircea Coșea.
Virgil Popescu, vicepreședintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor, consideră că
nu avem definirea consumatorului vulnerabil, pentru că Guvernul nu dorește acest lucru. ”Guvernul nu înțelege că definirea acestui consumator vulnerabil va face ca cei care au cu adevărat nevoie de ajutor să beneficieze de el. Acum, prin legislația actuală, practic toată România este un consumator vulnerabil. Stau și mă întreb dacă este un model social democrat ca piscinele vilelor de lângă București să se încălzească cu gaz ieftin. Sunt proprietarii acestor vile și piscine consumatori vulnerabili?”, se întreabă Virgil Popescu.
ANRE vrea să liberalizeze piața pentru consumatorii casnici de la 1 aprilie
În acest context, ANRE propunea la începutul lunii septembrie, într-un proiect de regulament pus în dezbatere publică, reducerea perioadei în care consumatorii casnici vor beneficia de gaze din producția locală la preț plafonat, de 68 de lei pe MWh până la finele lunii martie 2020.
OUG 114/2018 stabilea acest termen pentru finele lunii februarie 2022. Propunerea ANRE vine și din cauză declanșării procedurii de infrigement de către Comisia Europeană. Bucureștiul are termen până pe 26 septembrie pentru a trimite un proiect concret de modificare a legislației, în funcție de care poate acorda o prelungire de 90 de zile.
„Măsurile impuse prin Ordonanţa 114 au perturbat funcţionarea pieţei de gaze, ducând la o creştere artificială a preţului nereglementat şi au afectat viabilitatea economică a proiectelor de explorare şi producţie petrolieră”. Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA)
Recomandările noastre
