" E drept, nu oricine poate triumfa asupra victoriei proprii și să simtă atât de adânc că nu are ce face cu ea. Dar, la nivelul lui obișnuit, omul modern oferă pe piață tot felul de victorii, cu care nu are întotdeauna ce face, în așa fel încât lumea de astăzi pare una în care victoriile sunt suspendate, victoriile sunt de vânzare. La fiecare pas câte o victorie a lumii moderne, fără stăpân, sigură de sine", scrie Constantin Noica, înfățișându-ne o altă latură a omului modern. Setea de cunoaștere, setea inovațiilor, a ajuns să se constituie ca scop în sine, transformându-se iremediabil într-o finalitate mai puțin fermecătoare. Omul e stăpânul lumii, iar știința lui este forța care poate schimba cursul firesc al lucrurilor. Dar sufletul? Unde stă sufletul? Se mai găsește prin cărți, aruncat în cuvinte morale precum: dragoste, credință, nădejde...însă trăitorii autentici sunt în minoritate.
Părinte drag, mi-a fost dat să văd atâtea măști diversificate în intensitatea trăirilor încât aș crede că lumea este un teatru imens în care fiecare dintre noi se străduiește să își joace rolul cât mai bine, iar atunci când piesa lui a luat sfârșit, intră aproape fără niciun răgaz în următoarea. Ciudată fire mai are ființa umană când se păcălește! Ajunge să-și indentifice masca cu propriul chip, devenind un întreg indisolubil. Cu toate acestea, inima nu se poate păcăli singură. În adâncul ei, ea simte rolul și menirea cu care Dumnezeu a înzestrat-o. Inima doare, plânge, se enervează, râde, se bucură, trăiește în umbra măștii omului și îi apasă exhaustiv conștiința. Există oameni care țin cont de acest fenomen care se petrece în ei, dar cei mai mulți ignoră bătaia cordului însetat de Adevăr sau îl împietresc cu o putere inimaginabilă.
Ne-ai învățat mereu, părinte Teofil, să avem gânduri bune, să trăim cu bucurie și cu Adevăr! Dar eu cred că mai întâi trebuie să admitem existența măștii și să ne dezicem radical de ea! Numai atunci putem cultiva în suflet viața adevărată, viața cu Dumnezeu.
Acum, în luna frumoasă a lui martie, aș vrea să îți aștern în suflet o dorință, părinte! Uită-te la noi, privește pământul întreg și roagă pe Domnul Dumnezeu care ne-a creat, să nască primăvară în inimile noastre! Și prin puterea Lui, să părăsim teatrul măștilor efemere, intrând cu adevărat în Scena Vieții!
Cu dragoste,
un copil născut în aceeași zi de 3 martie.
Recomandările noastre
