Părinţii care lucrează „la mătură“ vor ca propriii copii să poată spera la un viitor mai bun decât prezentul lor şi fac tot posibilul ca aceştia să înveţe.
Aflată la marginea cartierului Rahova, în zona Sălaj, la câteva străzi de rău-famatul Zăbrăuţi, Şcoala nr. 147 pare ruptă de peisaj. Anul trecut, conducerea şcolii a reuşit să facă rost de bani pentru a ridica un gard, care îi separă pe elevii care aleg cartea de cei care optează pentru „şcoala vieţii“. Copiii care vor să înveţe „evadează“ înăuntru, ajutaţi de profesori şi de majoritatea părinţilor.
Mulţi dintre cei din urmă n-au înţeles să preţuiască învăţătura la vremea lor şi încearcă să schimbe asta acum, când au copii de şcoală. Încetul cu încetul, devin majoritari şi reuşesc să-i domine pe cei stăpâniţi de vechi metehne, de şcoală de periferie, sau pe parveniţi. Cei care lucrează „la mătură“ vor ca propriii copii să poată spera la slujbe mai bune decât ale lor. Directoarea Şcolii Generale nr. 147, Daniela Gherghina, spune că preferă să-i determine pe cei turbulenţi să se mute la alte unităţi de învăţământ decât să-i lase să strice atmosfera din clasă.
Problemele nu ţin de structura etnică a elevilor, explică directoarea. Iar cifre care să ilustreze această structură sunt şi greu de obţinut: „Sunt foarte mulţi care nu vor să se declare romi, sunt iarăşi alţii care se declară doar pentru a beneficia de o serie de avantaje“. Este o chestiune care ţine mult mai mult de mediul pe care-l aleg copiii şi în care părinţii lor îi lasă sau nu să se dezvolte. De-a lungul timpului, aici au învăţat copii ai celebrului clan Cămătaru. În momentul de faţă, mai sunt doi copii, în clasa a III-a, respectiv a VII-a, despre care directoarea spune că nu au creat niciodată probleme şcolii.
Abandonuri fără soluţie
Directoarea se plânge că nu există o armă funcţională împotriva abandonului şcolar. „Eu le înaintez periodic celor de la poliţie câte o listă cu nume, iar ei se întreabă de ce o mai fac. Poliţiştii se duc la părinţi acasă, dar nu le pot da decât avertismente. Tot ce pot să fac este să-i sperii, încercând să-i fac să vină la şcoală“, explică Daniela Gherghina.
Nici cu o parte din cei care vin lucrurile nu stau prea bine. Clasa a V-a A, cosiderată „vedeta“ unităţii de învăţământ, se pregăteşte de ora de limba română, iar majoritatea elevilor aşteaptă cu cărţile pe bănci. O singură excepţie: un băiat care explică, în chicotelile asistenţei, că nu are cartea la el, deoarece „acum două săptămâni a avut piciorul rupt“. „Sunt cazuri destul de rare, dar care riscă să-i «contamineze » pe cei din jur. Contactul cu părinţii acestora este greu de stabilit, iar la şedinţele făcute de diriginţi se prezintă mai întotdeauna cei ai căror copii nu au probleme şi care aud mereu lucruri ce nu-i privesc“, spune cu o urmă de regret directoarea. De altfel, este aproape imposibil de aflat dacă aceştia sunt măcar în ţară, întrucât tot mai puţini părinţi declară acest lucru. Mai mult decât atât, de când carnetele de alocaţii vin prin poştă şi nu mai este nevoie de semnătura părinţilor, directoarea nu mai are nicio pârghie legală pentru a afla în grija cui sunt minorii care fac carte dincolo de gard.
UNIFORMĂ
Hanorac în loc de costum „Botezatu“
După discuţii aprinse cu părinţii, lămuriri şi câteva reclamaţii, directoarea Şcolii nr. 147, Daniela Gherghina, a reuşit să-i convingă că uniforma cea mai potrivită pentru copiii lor este cea formată din tricou şi hanorac din bumbac, la 90 de lei bucata. „Am biruit cu părinţii după trei ore de şedinţă“, îşi aminteşte directoarea de prima şedinţă în care le-a prezentat propunerea şcolii. Părinţii au votat iniţial să-şi îmbrace copiii la costum, în cămăşi ieftine din complexul comercial Europa sau în ţinută de firmă. După ce au adoptat, aproape în unanimitate, hanoracul şi tricoul roşu sau albastru, în funcţie de vârstă, Daniela Gherghina spune că a primit o singură reclamaţie. „A venit unchiul unui elev care a spus că el vrea să-şi îmbrace nepotul în costum Cătălin Botezatu“. Cert este că, de la începutul acestui an, elevii din clasele I-IV poartă tricouri roşii şi hanorace, iar cei din clasele V-VIII, tricouri albastre cu hanorace gri.