Începând cu 2018, guvernul austriac a luat decizia potrivit căreia copiii migranților care nu trec testul de limbă germană să urmeze cursuri speciale, separați de clasele unde învață.

La școala Felbigergasse, într-un cartier din Viena, profesoara Katrin Baminger ține cursuri în fiecare dimineață pentru 20 de astfel de elevi, cu vârste între 6 și 10 ani, școlarizați pe diferite niveluri.

„Timp de trei ore, trebuie să îi învăț elementele de bază ale vocabularului, astfel încât să înțeleagă ce li se spune și să înceapă să vorbească”, explică Katrin Baminger, citată de Euronews.

„Inconvenientul este că acești copii sunt retrași din clasele lor, vin la clasa mea și apoi se întorc la clasa lor și acolo recuperează greu. Sunt rupți între două grupuri și nu este bine, mai ales la începutul carierei școlare, când este deja dificil pentru un copil să socializeze”.

6300 de copii sunt vizați de acest dispozitiv școlar, pus în practică de coaliția conservatorilor (OVP) și de extrema dreaptă (FPO), aflați la putere începând cu decembrie 2017.

Din partea sindicatului profesorilor și a opoziției de stânga a plouat cu critici asupra guvernului, atunci când a fost instituită această măsură.

În cadrul unor dezbateri parlamentare, lingvistul Hans-Jurgen Krumm, fost profesor la Universitatea din Viena, a vorbit despre „o măsură de segregare, nu de integrare”.

Verzii, care i-au înlocuit pe naționaliști ca parteneri de coaliție ai conservatorilor, cer reforme în învățământ, temându-se dezvoltarea de „clase-ghetou”.

Însă cancelarul Sebastian Kurz le-a promis austriecilor că nu se va abate de la „linia fermă” în chestiunea imigrației și integrării.

Unii consideră că este o inițiativă electorală în fața temerilor părinților de a vedea scăderea nivelului în clase, din cauza elevilor care nu vorbesc limba germană.

Într-un sondaj din 2018, peste 80% dintre persoanele chestionate au fost în favoarea unor clase separate.

Te-ar putea interesa și: