Scenariul unui dezastru. Ce s-ar întâmpla cu clădirile din centrul Capitalei în cazul unui cutremur cu magnitudine de peste 7 grade

Scenariul unui dezastru. Ce s-ar întâmpla cu clădirile din centrul Capitalei în cazul unui cutremur cu magnitudine de peste 7 grade

Cutremurul din Turcia și dezastrul provocat de acesta ne face să ne întrebăm cum ar arăta România după un seism cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter. Din păcate, la noi în țară, programele de consolidare a clădirilor cu risc seismic nu prea au avut loc. Avem peste 20.000 de clădiri vulnerabile, construite înainte de 1977, doar în București.

Un cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter ar provoca un adevărat dezastru în România. În ultimii 30 de ani, proiectele de consolidare a clădirilor cu risc seismic au fost aproape inexistente. Numărul de clădiri vulnerabile consolidate ar putea crește în acest an datorită fondurilor obținute prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel de proiecte au fost propuse și prin programe naționale și locale.

Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a vorbit despre situația clădirilor cu risc seismic de la noi din țară. Reprezentantul instituției susține că procesul de consolidare este unul destul de dificil nu doar din punct de vedere al investițiilor, ci și din punct  de vedere juridic. Din 2018 și până în prezent, instituția a reușit să consolideze 10 imobile, însă proprietarii nu s-au putut muta încă înapoi din cauza unor probleme legale.

„În ultimii 30 de ani s-a consolidat mult mai puțin la nivelul Bucureștiului față de nevoile reale. În 2018 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, instituție nou înființată, din nevoia de a avea o instituție specializată pe partea de consolidări, a inițiat un program de 10 imobile, care au fost consolidate, tot ceea ce înseamnă categorii de lucrări de structură au fost implementate, a rămas un rest de executat pe partea de arhitectură și instalații.

Ne puteți urmări și pe Google News

Aceste lucrări au fost cuprinse într-un contract cu Compania Municipală de Consolidări, companie care astăzi este în faliment. Am trecut printr-un set de ițe de natură juridică, astăzi lucrurile sunt clarificate în proporție de 90%. Estimarea noastră este că anul acesta vom intra să finalizăm cele 10 șantiere”, a spus directorul AMCCRS pentru impact.ro.

Câte clădiri cu risc seismic vor fi reabilitate prin PNRR

Răzvan Munteanu susține că în 2022 au fost expertizate mai multe clădiri încadrate la clasa de risc seismic I și II din București. Nouă dintre acestea vor fi consolidate cu fonduri prin PNRR. Potrivit oficialului, șase contracte au fost deja semnate, iar celelalte trei așteaptă aprobare.

„Anul trecut AMCCRS a expertizat un număr de imobile ce au fost încadrate la clasa de risc seismic I și II, aceste categorii sunt reglementate prin legea 201, respectiv legea 202, Legea Consolidării. În același timp autoritatea municipală a depus actele pentru o serie de imobile, 9 sunt în total, 6 au deja contracte semnate, 3 sunt în curs de aprobare, în cadrul PNRR. Au mai fost depuse 22 de imobile la începutul anului, pe data de 3 ianuarie, în Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, un program care primește finanțare din programul național”, a mai spus Răzvan Munteanu.

Sunt proiecte în derulare pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, însă acestea sunt prea puține comparativ cu nevoile Capitalei. Clădirile construite între cele două războaie mondiale nu au fost supuse unor norme de siguranță atunci când au fost proiectate. În cazul unui cutremur cu magnitudine mare, zici de mii de clădiri din București s-ar prăbuși sau ar fi grav afectate.

„Din datele științifice suntem în următoarea situație: avem 20.000 de clădiri, estimare a Băncii Mondiale, ca fiind vulnerabile la cutremur. Asta ce înseamnă? Aceste clădiri sunt construite înainte de 1977, pe baza unor coduri de proiectare aproape inexistente, sau extrem de permisive, dacă ne referim la cele construite în perioada interbelică, practic nici nu aveam coduri de proiectare”, precizează directorul AMCCRS.

Ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur cu magnitudine mare în Capitală

Pentru a exemplifica situația din București, specialistul a vorbit despre zona Magheru, unde majoritatea clădirilor sunt vulnerabile și a explicat cum se comportă imobilele în cazul unui cutremur, în funcție de categoria de risc la care sunt încadrate.

„Dacă ne raportăm la zona centrală, zona Magheru, toate acestea sunt construite în perioada interbelică, adică sunt vulnerabile la cutremur. Când vine un cutremur de peste 7 grade există un risc major ca acea clădire care este încadrată în categoria de risc seismic I să se prăbușească. Riscul seismic II spune că în cazul unui cutremur major de peste 7 grade pe scara Richter, clădirea are un risc redus de prăbușire însă va suferi degradări structurale majore, lucru care implică imposibilitatea de a mai utiliza acel imobil. Clădirile încadrate la gradul de risc seismic III, degradările structurale sunt la nivel redus.”, spune reprezentantul instituției.

Răzvan Munteanu susține că proiectele de consolidare a clădirilor cu risc seismic depind foarte mult și de asociațiile de proprietari. Aceștia trebuie să conștientizeze nevoile și să aibă încredere în AMCCRS și în Primăria Municipiului București. El a ținut să precizeze faptul că locatarii blocurilor care intră în consolidare primesc o locuință de necesitate pe toată perioada desfășurării lucrărilor.