Schimbările realizate prin oronanţă de urgenţă în statutul Institutului Cultural Român sunt dezbătute într-un articol amplu apărut în "The New York Times".
Publicaţia remarcă faptul că ICR a devenit o forţă în ultimii ani în ceea ce priveşte promovarea artiştilor, mai ales în domeniul cinematografiei. De aceea, spune The New York Times, decizia luată de guvern, de a transfera ICR de sub autoritatea simbolică a preşedintelui sub cea a Senatului, a declanşat proteste în cadrul grupurilor de artişti din Europa şi Statele Unite. "Ordonanţa în sine a fost o surpriză foarte mare, iar noi nu am fost consultaţi. Dar şi mai surprinzătoare a fost schimbarea de perspectivă. Strategia noastră, de când am preluat preşedinţia ICR în 2005, a fost să ne deschidem lumii de afară. Scopul nostru a fost să reconectăm piaţa culturală din România de cea din vest şi în New York s-a văzut rezultatul", a declarat Horia Roman Patapievici, preşedintele ICR, într-un interviu pentru prestigioasa publicaţie. Întrebat de ce s-a făcut această schimbare, Patapievici a răspuns că a fost vorba de o decizie politică, mai ales că alegerile parlamentare se apropie. Cei de la New York Times vorbesc şi de petiţia semnată de peste 3.000 de artişti, printre care şi Cristian Mungiu. Ei îl citează pe regizor spunând că acesta a descris ordonanaţa ca pe o "intruziune brutală a politicii în viaţa culturală". Colaborarea cu instituţii de artă din Statele Unite, în pericol Detaliând războiul declaraţilor dintre Horia Roman Patapievici şi Victor Ponta, publicaţia americană menţionează că organizaţiile din Statele Unite susţin fosta conducere şi fostul sistem de organizare. "Colaborarea cu instituţii de artă americane - inclusiv Lincoln Center, co-sponsor al unui festival de film din România, şi edituri specializate în traduceri din română - ar putea fi în pericol. În ultimele zile, organizaţii ca Muzeul de Artă Modernă, Film Forum şi Editura Melville au trimis scrisori prim-ministrului şi altor membri ai guvernului, cerându-le să revoce măsura", se arată în ziar. Directorul Institutului Cultural Român din New York, Corina Şuteu, a explicat în articol cum vede schimbarea. "În primul rând ne vom întoarce la o atitudine arhaică, la un control politic complet. Senatul poate spune: 'Nu îmi place acest gen de artă, ar trebui să prezentaţi asta în schimb'. Dar trebuie să prezentăm mai multe genuri de cultură românească", spune ea. Citiţi şi:
- Patapievici denunţă politizarea ICR
- Cineaştii se opun deciziei Guvernului Ponta de a lua ICR. "Ne aflăm în plină mineriadă"
- Guvernul Ponta şi-a ridicat în cap toată intelectualitatea română prin atacul la ICR. Sute de artişti contestă decizia
- Patapievici, invitat la Parlament de PSD şi PNL, a refuzat să vină în absenţa presei
- ICR răspunde informaţiilor eronate lansate de Puiu Haşotti
- Oameni de cultură din străinătate susţin fosta conducere ICR