Președintele Klau Iohannis a acceptat, în trecut, decizii de preluare temporară a atribuțiilor premierului de către un membru al Cabinetului.
Potrivit unor documente oficiale ale Guvernului, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a emis, pe 16 ianuarie 2017, o decizie prin care vicepremierul Sevil Shhaideh era abilitată să îndeplinească atribuțiile premierului privind conducerea operativă a activității Guvernului României pe perioada 18-22 ianuarie 2017. Perioadă în care președinte al României era tot Klaus Iohannis.
De asemenea, se pare că președintele nu a avut nicio problemă cu astfel de preluări temporare de atribuții, în caz de concedii sau demisii ale unor miniștri, cum a fost cazul la Ministerul Tineretului și Sportului, în mandatul premierului Grindeanu sau, mai recent, la Ministerul Sănătății, în mandatul Vioricăi Dăncilă.
Reamintim că președintele Iohannis a anunțat, vineri, că a trimis Curții Constituționale o scrisoare prin care solicită constatarea unui conflict juridic între puterile statului în cazul desemnării ca înlocuitor a vicepremierului Paul Stănescu, pe perioada concediului premierului Viorica Dăncilă.
„Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018 și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituțional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituție. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale”, a scris șeful statului în scrisoarea către CCR.