Evenimentul Zilei > Justitie > Scandal penal la vârful Justiției. Un procuror șef DIICOT aruncă bomba. Cum scapă infractorii de închisoare
Scandal penal la vârful Justiției. Un procuror șef DIICOT aruncă bomba. Cum scapă infractorii de închisoare

Scandal penal la vârful Justiției. Un procuror șef DIICOT aruncă bomba. Cum scapă infractorii de închisoare

Noul șef al DIICOT Gorj, procurorul Marius Nanu, a făcut dezvăluiri grave din interiorul sistemului judiciar, cu referire la posibile legături între persoane din penitenciare și judecători în favoarea infractorilor.

În fața comisiei din CSM, în cadrul interviului pentru a ocupă funcția de conducere, magistratul a declarat că instanțele din Târgu Jiu sunt permisive în cazul liberarilor condiționate a deținuților, iar din acest motiv infractorii notorii se transferă la penitenciarul local.

Anchetă de amploare la Penitenciarul Târgu Jiu, după ce noul șef al DIICOT a făcut declarații uluitoare a unui șef DIICOT.  Procurorul Marius Nanu, a declarat, în față comisiei din CSM, în cadrul interviului pentru a ocupă funcția de conducere în cadrul DIICOT Gorj, că instanțele din Târgu Jiu sunt permisive în cazul liberarilor condiționate a deținuților, iar din acest motiv infractorii notorii se transferă la penitenciarul local.

„La noi, la Gorj, instanța este mai permisivă. S-au învățat mulți din țară, infractori de notorietate, își fac cerere de transfer în penitenciar. Binențeles, își fac cerere de eliberare de la noi de la Gorj. Cel mai recent caz este cazul lui Tender care s-a eliberat de la Târgu Jiu. Și este condamnat, trimis în judecată de DIICOT. Este instanța mai permisivă, îndeplinește condițiile, îi aprobă cererea”, a declarat procurorul.

În urma acestor acuzații, conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a anunțat, prin vocea purtătorului de cuvânt, Cristina Enache, că, în urma analizei la nivel central, privind transferarea unor deținuți, a fost constituită o comisie care se va deplasa la Penitenciarul Târgu Jiu.

Delegat în luna octombrie să conducă Biroul Teritorial DIICOT  Gorj, Marius Nanu a fost numit, vineri, în funcţia de procuror şef al instituției, pe o perioadă de trei ani, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Lipsa filajului și numărul mare de traficanți

Marius Daniel Nanu a prezentat membrilor CSM o serie de deficiențe pe care le-a întâmpinat în timpul anchetelor, transmite ziare.com.

„Este o problema la noi, la Gorj, cu Poliția, de trei ani, se împlinesc acum în martie, patru ani, de când s-a pensionat fostul comisar șef al acestei structuri. Și de patru ani de zile sunt 4 împuterniciți. Au o problema că nu pot fi împuterniciți mai mult de două mandate. Este și o fluctuație de personal, cu pensionarile din Poliție, au plecat unii colegi, au venit alții prin transfer, vin din altă parte, stau 6-8 luni.

Mai este și o probemă, pe partea de suport tehnic. Este încărcătură foarte mare. Atunci când avem să punem în executare un mandat de supraveghere video-audio, nu avem [nimic] la nivelul județului. Structura de suport este la Craiova. Numai până vine de la Craiova la Târgu Jiu, o ora și jumătate, 3 ore dus-întors. Dintr-un mandat de 30 de zile, nu vin poate o zi, stau 2-3 ore și au plecat de aici. Nu ne ajută.

Am vorbit cu polițiștii și am compensat marea majoritate a filajelor, în proporție de 90%, la colegii de la Crimă Organizată. Dar la noi activitatea cea mai preponderență, de 50-60%, este pe linia traficului de droguri. A fost o problema și acolo, au fost doar 2 polițiști, acum s-a suplimentat schemă, a crescut foarte mult volumul de activitate,” a precizat procurorul.

El s-a plâns că este un stoc foarte mare de dosare vechi, deși a lucrat în ultima perioada în multe anchete complexe. În ultimii 3 ani ar fi trimis în judecată dosare cu zeci de inculpați.

Serviciile secrete nu mai transmit informații

O altă problema, din 2016, momentul în care CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, SRI și SIPI nu mai trimit informații.

„Până în 2016, beneficiam de sprijinul serviciilor de informații, în special SRI și SIPI, în special pe partea de infracțiuni infomatice. Din anul 2016 n-am primit absolut nicio informație.

Singurele informații pe care le-am primit sunt de la Administrația Națională a Penitenciarelor, denunțuri făcute de persoane din penitenciar. Pe partea de SRI și SIPI nu avem nicio informație și ne îngreunează muncă. Din punct de vedere informativ, cu privire la sesizările din oficiu,” explică procurorul DIICOT.

Anchetatorii nu fac față

Toate acestea se întâmplă în contextul în care infractorii sunt din ce în ce mai abili.
„Nu mai păstrează nimic pe numele lor”, a declarat magistratul întrebat despre măsurile asigurătorii pe care le-a pus în timpul anchetelor. El a explicat că a reușit recuperarea prejudiciului într-un dosar complex, care viza infracțiuni de contrabada cu țigări aduse din Republica Moldova.

O altă problema: sunt doar 2 polițiști care ascultă interceptările în dosarele de trafic de droguri. Interceptările sunt copiate pe blue-ray, dar nu ar există suporturi pentru citirea blue-ray-urilor.

„Infractorii s-au specializat foarte mult, nu vorbesc absolut deloc pe telefon. Și ultimul infractor nu mai vorbește pe telefon decât să se întâlnească cu cineva. Vorbesc numai pe aplicații, pe video-call, pe snapchat, pe whatsapp.
Reușim să compensăm cu filajele făcute de colegii din Poliție, care au resursele limitate. Nu dispun de mașini, sunt doi, au un anumit program. Dacă depășesc programul de lucru, trebuie să li se dea libere. Li se impune să-și ia liber într-un anumit termen, dacă își iau liber într-un dosar complex, 30 de zile (perioada unui mandat de supraveghere în care poate fi interceptat și filat cel vizat de anchetă – n.red.), trebuie să ne descurcăm și noi la prelungire. Ne descurcăm foarte greu,” a  din adăugat Marius Daniel Nanu.

Precizările Tribunalului Gorj

În urma publicării materialului, conducerea Tribunalului Gorj a trimis următorul punct de vedere:

„Competența de a soluționa o cerere de liberare condiționată este stabilită prin lege în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate, potrivit art.587 alin.1 C.proc.pen. și Deciziei nr. 1 5/2018 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța de judecată nu are atribuții legale referitoare la stabilirea locului de deținere.

În ceea ce privește soluțiile dispuse cu privire la cererile de liberare, acestea sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege, iar deciziile definitive sunt prezumate de lege ca reflectând adevărul.

De altfel, inclusiv domnul procuror a arătat că instanța dispune liberarea în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, aprecierea acestuia în sensul că instanțele locale sunt mai „permisive” nu are un fundament obiectiv, nefiind însoțită de o statistică oficială în acest sens.

Referitor cazul particular invocat de domnul procuror ca exemplu, precizăm că procurorul de ședință a formulat concluzii de admitere a cererii de liberare conditionață, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu nu a declarat contestație împotriva sentinței prin care s-a dispus liberarea.

Prin prezentele precizări vă solicităm să ne sprijiniți ca opinia publica să fie corect informata cu privire la activitatea instituției noastre.