După ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii care prevede atribuţii extinse pentru Poliţie şi Jandarmerie, oameni ai legii arată că forma finală nu rezolvă marile probleme legate de pedepsele pentru ultraj sau de dotare, așa cum se ceruse inițial.
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, care prevede atribuţii extinse pentru Poliţie şi Jandarmerie, iniţiată de parlamentarii PSD Florin Iordache şi Carmen Dan, este criticat de sindicaliștii de la Europol.
Vicepreşedintele sindicatului, Dan Saltelechi, a precizat, la Digi24, că, în proiectul de lege referitor la atribuţiile Poliţiei şi Jandarmeriei, este vorba despre prevederi existente, care doar au fost coroborate şi nu rezolvă marile probleme legate de pedepsele pentru ultraj sau de dotare.
Pachetul legislativ doar coroborează toate dispoziţiile existente, a spus Dan Saltelechi, care a făcut referire la sancţiunile contravenţionale şi dezechilibrele din relaţia dintre comunitate şi poliţist.
Referindu-se la dispozitivele cu electroşocuri, el a afirmat că ele se regăseau şi în vechea lege, doar că se numeau dispozitive cu energie electrostatică.
„Acum e discrepanţă pe mijloacele din dotare, avem spray lacrimogen şi apoi armanent din dotare, ne trebuie cale de mijloc pentru acţiune gradual”, a explicat liderul de sindicat. Dan Saltelechi a precizat şi care a fost marea pierdere prin acest pachet legislativ: „Am cerut majorarea cu o treime a pedepselor pentru infracţiunea de ultraj, nu a fost aprobat. Guvernul a fost ocupat de alte aspecte cum e legea recursului compensatoriu”.
Vicepreşedintele Europol a subliniat însă că oamenii trebuie să aibă încredere în poliţie, deşi condiţiile de lucru sunt precare: „Nu sunt toalete, autospecialele sunt ruginite, dotarea e la pământ, sunt poliţişti care din banii lor îşi cumpără bunurile necesare desfăşurării atribuţiilor.
Principalele modificări adoptate
Decretul semnat de Klaus Iohannis privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost sesizat la CCR de USR şi PNL, însă Curtea a respins această sesizare.
Prin această lege, poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune. Prevederile legii includ şi amendarea celor care refuză să se legitimeze în faţa poliţiştilor.
Potrivit noilor prevederi, poliţiştii pot să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale.
Poliţistul este obligat să permită persoanei, aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.
„În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare, cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/ sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale, arme, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau după caz vehicule pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole”, se mai arată în lege.
Poliţistul este îndreptăţit să avertizeze persoanele, prin mijloacele avute în dotare, să înceteze acţiunile ilegale şi să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de acesta numai în scopul: ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau autovătămătoare.
De asemenea, dacă persoana legitimată sau condusă la sediul Poliţiei prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe.
Totodată, actul normativ mai prevede că poliţistul trebuie să avertizeze persoanele prin orice mijloace de comunicare să înceteze acţiunile ilegale, iar pentru pagubele produse prin faptele poliţistului de frontieră se angajează răspunderea statului.
Tot vineri, şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate acestuia.
Legea prevede că „uniforma, însemnele distinctive, precum şi forma şi conţinutul documentului de legitimare pentru personalul militar din unităţile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi din structurile subordonate acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.