Procurorul Adina Florea, de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) s-a sesizat din oficiu în legătură cu situaţia procurorului Marius Iacob.
Deşi exista o decizie definitivă a ÎCCJ în urma căreia acesta nu mai avea dreptul să ocupe funcţii de conducere, totuşi, timp de patru luni de zile a ocupat funcţia de procuror-şef adjunct al DNA.
De asemenea, judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, membre CSM, au semnat marţi o scrisoare deschisă prin care solicită o anchetă urgentă împotriva procurorului Marius Iacob.
„Constatând menţinerea stării de nelegalitate în ocuparea funcţiei de conducere de către domnul procuror Marius Iacob, niciunul dintre subiecţii de sezină ai ministrului Justiţiei în declanşarea procedurii de revocare şi, astfel, a intrării în legalitate prin respectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi a legii, nu a manifestat nicio preocupare sau diligenţă în clarificarea situaţiei, creând, cel puţin, percepţia unei complicităti. Astfel, procurorul-şef DNA şi procurorul general al României au tolerat cu bună ştiinţă această stare de nelegalitate, pe care au girat-o prin inacţiune şi prin neîndeplinirea atribuţiilor legale de control şi coordonare a activitătii procurorilor aflaţi în subordine, inclusiv pe latură administrativă", se arată în scrisoarea deschisă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întors luni, 18 martie, decizia Secţiei pentru procurori a CSM şi în cazul acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Marius Iacob.
El era acuzat de IJ că a delegat un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA într-un proces care avea ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. Atât Marius Iacob, cât şi Simona Ricu au fost sancţionaţi cu „avertisment”.
Marius Iacob trebuia să rămână fără funcţia de conducere, în temeiul art. 54 din Legea 303/2004: "4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător." Unul dintre motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) este: "c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare."
Potrivit surselor judciare, procurorul de la SIIJ a apreciat că menţinerea în funcţia de conducere a magistratului procuror după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de sancţionare disciplinară, cu atât mai mult cu cât hotărârea judecătorească a fost făcută publică, fiind de notorietate situaţia de incompatibilitate în care se afla magistratul procuror, a avut următoarele consecinţe:
„- Nerespectarea hotărârii judecătoreşti şi, prin urmare, decredibilizarea magistraţilor judecători învestiţi cu autoritate judecătorească care au pronunţat această hotărâre definitivă;
- Scăderea dramatică a încrederii publice în hotărârile judecătoreşti definitive în condiţiile în care înşişi magistraţii chemaţi să vegheze la punerea în aplicarea a acestora nu au făcut niciun demers pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor acestei hotărâri;
- Menţinerea unei situaţii de nelegalitate în perioada 18 martie - 23 iulie 2019 cu privire la exercitarea funcţiei de conducere de către un magistrat procuror sancţionat definitiv pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, prin exercitarea funcţiei de conducere contrar dispoziţiilor Legii 303/2004;
- Producerea unei situaţii echivoce cu privire la toate actele administrative şi de dispoziţie semnate de magistratul procuror IACOB Marius Constantin în perioada 18 martie - 23 iulie 2019, în calitate de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, implicit, existenţa suspiciunilor privind nulitatea actelor semnate de acest magistrat procuror ca urmare a exercitării nelegale a unei funcţii de conducere;
- Obţinerea unui folos material ilicit în perioada 18 martie - 23 iulie 2019, constând în primirea în toată această perioadă a unui salariu ce includea, în mod nelegal, indemnizaţia de conducere pentru funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie."
„Situaţia de fapt semnalată public de cei doi membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii conturează existenţa indiciilor de săvârşire a infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 132 din Legea 78/2000 şi delapidare, prev. de art. 295 alin. 1 Cod penal sub forma participaţiei improprii, Prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal şi a complicităţii prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal", se arată în actul de sesizare din oficiu.
Ana Birchall a declarat marţi, 23 iulie, că a cerut Corpului de Control al Ministerului Justiției o verificare în cazul demisiei lui Marius Iacob din funcția de adjunct al DNA, întrucât documentul de eliberare din funcție nu a mai ajuns la Klaus Iohannis.
Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că a semnat solicitarea de eliberare din funcţie a lui Marius Iacob imediat după decizia ÎCCJ şi demisia procurorului, iar faptul că documentul nu a mai ajuns la Cotroceni este inexplicabil.
Procurorul-şef al DNA, Nistor Călin, a transmis printr-un comunicat de presă că nu avea competenţa legală de a-şi revoca propriul adjunct, însă nu a oferit o explicaţie pentru lipsa oricărui demers pentru lămurirea situaţiei în care se afla Marius Iacob, potrivit cotidianul.ro